Intre minoritatile entice din trecutul romanesc, una dintre cele mai importante prin
numar, rosturi sociale si specific cultural este minoritatea rroma. Prezenti in spatiul istoric romanesc de la sfarsitul secolului al XIV-lea, rromii au ocupat un rol subordonat, nu insa si neglijabil in evolutia Tarilor Romane, apoi a Romaniei pana in zilele noastre, cand se impun ca preocupare majora pentru societatea romaneasca.

Daca in Evul Mediu rromii din Tarile Romane au fost privati de libertate, fiind confundati cu robii, in Epoca Moderna, respective in a doua parte a secolului al XIX-lea, factorii politici ai timpului vor solutiona aceasta problema prin adoptarea unui sir intreg de masuri care au insemnat scoaterea diferitelor categorii de rromi din vechea lor conditie socio-juridica si trans formarea lor in oameni liberi.
Cel de-al Doilea Razboi Mondial aduce cu el si soarta tragica a tiganilor, ca urmare a problematicii entice si rasiale din Romania acelor timpuri. Astfel, antisemitismul acelei perioade s-a manifestat prin deportarea tiganilor in Transnistria si, anterior ei, inchiderea acestora in lagare de concentrare, in ghetouri si in lagare de exterminare, alaturi de evrei.

In timpul regimului comunist un procent important de rromi nu mai vorbea limba rromani, fiind deja asimilat. Asimilarea populatiei minoritare in Romania a fost dificila. Cea mai eficienta politica de asimilare a fost cea educative, prin care invatamantul era obligatoriu. Astfel, copiilor rromi li se ofereau aceleasi sanse ca si celorlati copii,multi beneficiind de educatie elementara. politica de asimilare a rromilor, promovata in Romania n-a fost una elaborate si nu a cunoscut excesele din unele tari, unde copiii rromilor au fost ridicati de la familiile lor si crescuti in institutii de stat, au fost distruse satele rromilor, ca in Ungaria sau a fost incurajata sterilizarea femeilor care aveau mai mult decat un anumit numar de copii, asa cum s-a intamplat in Cehoslovacia. In Romania rromii au fost tratati ca o minoritate sociala care trebuia integrata in noua organizare economica si sociala.
Modalitatile principale de actiune a statului roman dupa decembrie 1989 in sensul integrarii social-politice a minoritatii rromilor, a cooptarii lor in procesul democratic general si in paralel al asigurarii unor drepturi si libertati specifice conditiei de minoritari, in concordanta cu exigentele impuse de standardele europene internationale s-au structurat in jurul a trei directii: in primul rand, initierea si demararea reformei economice cu necesitatea primordiala a revigorarii economiei nationale, subminata de politica deficitara a vechiului regim, cu repercursiuni negative la nivelul societatii. Realizarea efectiva a drepturilor si libertatilor caracteristice grupurilor minoritare este dependenta, intre altele, si de o baza economica capabila in sustinerea anumitor posturi sociale legate de aceasta.
In al doilea rand, este vorba de constructia unui cadru politico-institutional de esenta demografica, avand la baza modelul occidental modern, traditia democratiei romanesti antebelice, reflectata indeosebi in principiile Constitutiei de la 1923 si elementele orientative programatice din principalele documente internationale, in special, Conferinta de Securitate si Cooperare in Europa care sa includa si multitudinea de aspecte legate de prezenta in societatea romaneasca a grupurilor de etnie rroma.

Politica guvernamentala concreta privind minoritatile nationale este cuprinsa in “Declaratia Oficiala a Guvernului Romaniei” referitoare la minoritatile nationale, din 20 noiembrie 1991.

A treia directie de activitate a Romaniei se refera la noua dinamica a politicii externe, caracterizata atat de redefinirea cadrului relatiilor bilaterale cu state, avand variate interese in problema minoritara, precum Ungaria, Ucraina, Germania si Rusia, cat si de un comportament diferit in fata organismelor internationale care includ diverse competente in chestiunea minoritatilor nationale, cum ar fi Consiliul Europei si Conferinta de Securitate si Cooperare in Europa.
Uniunea Europeana nu isi poate permite existenta unor categorii de oameni care sa traiasca sub limita saraciei, intr-o proportie mare.

In contextual aderarii la Uniunea Europeana, in Romania continua adoptarea in cadrul legislativ a ordonantelor de urgenta privind imbunatatirea situatiei rromilor si aplicarea reglementarilor europene in materie de minoritati. De asemenea, prin infiintarea Agentiei Nationale pentru Rromi se urmareste eficientizarea strategiei de imbunatatire a situatiei rromilor, etnie aflata in dificultate din punct de vedere social si economic, confruntata cu o saracie severa si reducerea decalajelor de orice natura fata de populatia majoritara.

Tot in aceasta directie, se intocmesc programe nationale destinate persoanelor apartinand de etnia rroma, avand ca scopuri ameliorarea imaginii de sine a acestora, dezvoltarea unei culture profesionale de colaborare cu scoala, stimularea dialogului intercultural, crearea unor parteneriate active in comunitatile cu populatie rroma. Situatia copiilor rromi este una critica, majoritatea apartinand unor familii extreme de sarace. Multi dintre ei abandoneaza scoala din cauza lipsurilor materiale, iar cei care continua sunt deseori discriminate fata de colegii lor, pusi in ultimele banci ale clasei, tratati cu indiferenta, sau, mai rau cateodata, agresati verbal de catre copii sau profesori. Educarea adultilor (cadrelor didactice) si a copiilor in spiritual tolerantei si nediscriminarii constituie o prioritate daca dorim schimbarea mentalitatilor.Datele statistice justifica astfel necesitatea unor proiecte care au drept obiectiv imbunatatirea situatiei copiilor rromi: doar 20% dintre copiii rromi frecventeaza gradinita, pentru a se pregati pentru scoala; 20% nu sunt inscrisi la scoala; 30% abandoneaza scoala inainte de absolvirea ciclului gimnazial; aproximativ 50% sunt analfabeti sau semianalfabeti. Astfel, prin intermediul urmatoarelor programe, se urmareste respectarea drepturilor copiilor rromi, ca mijloc de evitare a excluderii sociale: Programul european PHARE, “Programul national a profesorilor de limba si istoria rromilor in cadrul cursurilor anuale de vara”; “Programul national de formare a cadrelor didactice nerrome care lucreaza cu elevi si copii rromi”; “Programul national de formare a institutorilor rromi – limba rromani, prin cursurile invatamantului deschis la distanta la CREDIS – Universitatea din Bucuresti”; “Participarea rromilor la Programul de formare in cadrul PIR (invatamant rural)”.

Copiii rromi constituie una dintre cele mai defavorizate categorii de copii si au nevoie de mult sprijin pentru a depasi situatia in care se afla. Saracia si lipsurile familiilor rrome, prejudecatile care persista in mentalitatea populatiei, inertia unor parinti rromi fata de perspectivele pe care educatia le ofera copilului, toate acestea contribuie la marginalizarea copiilor rromi, la limitarea accesului la sansele egale la care au dreptul toti copiii.

Problema integrarii sociale si culturale a rromilor existat inca de la inceput, de la sosirea acestora la nord de Dunare la sfarsitul secolului al XIII-lea si in decursul secolului al XIV-lea. Marginalizarea si excluderea sociala a tiganilor au creat, in timp, un important decalaj socio-cultural intre populatia majoritara si comunitatea tiganilor, astfel ca ceea ce unea aceste grupuri si le dadea constiinta unei identitati tiganesti, pe langa originea comuna, erau statutul social marginal si izolarea lor ca “tigani” de catre populatia in mijlocul careia traiau. In secolele XIV-XV, tiganii au fost adusi in Romania ca robi si vreme de secole intregi acesti oameni au fost tratati ca unelte vorbitoare. A venit momentul ca romanii sa se revanseze pentru acele secole in care oameni ca noi au fost redusi la limita subumana. Elvetianul Emile Kohly adreseaza urmatoarea intrebare intr-un memoriu tiparit la Iasi in 1841: “Veti indrazni vreodata sa va numarati printre neamurile civilizate, atata timp cat se va putea citi intr-unul din jurnalele voastre: de vandut o tiganca tanara?”, memorial facand atunci o puternica impresie. Abia statul modern roman incepand cu Cuza, a avut o alta optica fata de aceasta minoritate.

Acum, la 150 de ani de la dezrobire, tiganii se bucura de aceleasi drepturi si libertati cu romanii, in virtutea Constitutiei, ca act fundamental ce garanteaza drepturi si sanse egale pentru toti cetatenii Romaniei. Partidul Romania Mare este un sustinator al cauzei lor, militand pentru imbunatatirea permanenta a standardului lor de viata si a nivelului de instructie si educatie.
_{Referinte:
Achim, Viorel (1998) – “Tiganii in istoria Romaniei”, Bucuresti, ed. Enciclopedica
Cherata, Lucian (1993) – “Istoria tiganilor”, Bucuresti, ed. Z
Cherata, Lucian (2005) – “Integrarea europeana si problema rromilor”, Craiova, ed. Arves
sursa imaginii : freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: rromi, minoritate, integrare, etnie, abandon, populatie, discriminare

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 18 December '07

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---