FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,519
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Relatia Gradinita - Familie

Tag-uri Populare


educatie   scoala   familie   educare   societate   copii   integrare   democratie   elevi   gradinita   rromi   profesori   invatamant   incluziune   parinti   comportament   egalitate   prescolari   educatoare   nevoi speciale   discriminare   dezvoltare   comunitate   dizabilitati   moral-civica   minoritati   tigani   drepturi   formare   marginalizare   copii cu ces   personalitate   cultura   violenta   libertate   deficiente  

All Tags

Famous Forum

 

Relatia Gradinita - Familie

 Q:   Intreaba despre Relatia Gradinita - Familie       
Relatia Gradinita - Familie : Conditia integrarii sociale a copilului

Educaţia constituie o componentă a existenţei socio-umane . “Educaţia poate fi concepută ca o întâlnire între individ şi societate , iar întreaga viaţă socială poate fi marcată de acest schimb permanent .” ( P. H. Chombart de Lauwe ) . Sarcina educaţiei este aceea de a pregăti omul ca element activ al vieţii sociale , ca subiect al relaţiilor sociale .

Pregătirea pentru viaţă a omului de mâine începe din primele luni de existenţă şi primii care sunt chemaţi să pună bazele educaţiei sale sunt părinţii , familia .

În etapa preşcolarităţii , părinţii vor observa că întreaga responsabilitate faţă de reuşita în procesul educaţiei copiilor este aceea de a asig ura acestora atât condiţiile materiale necesare dezvoltării psihofizice , cât şi bazele trainice ale întregii formări , temelie pentru viitoarea personalitate adultă .

Un bun dobândit , câştigat de copil în primul rând în familie , este comportamentul moral ca rezultat al unui sistem de cerinţe precise , categorice dublat de un permanent respect pentru copil care trebuie să simtă iubirea , grija şi înţelegerea părinţilor .

Dezideratul oricărui părinte este acela de a avea un “ copil bun” . În accepţiunea cea mai largă a termenului “copil bun” reprezintă în fapt suma trăsăturilor pozitive structurate în dinamica comportamentului : cinste , sârguinţă , iniţiativă creatoare , sociabilitate , dispoziţie de colaborare , politeţe , etc . , după cum un educator bun, atât în familie cât şi în grădiniţă , înseamnă : calm , răbdare , înţelegere , afectivitate , dăruire.

Interesul comun al celor două instituţii , familie şi grşdiniţă , trebuie să determine o mişcare de apropiere cu dublu sens , în vederea unei suficiente cunoaşteri a ambelor părţi .Unitatea de acţiune a celor doi factori în opera de formare a copilului este condiţionată de un mod comun de lucru , de o cunoaştere reciprocă şi de unitatea de vederi .

Raţiunea educaţiei copilului , din perspectiva familiei dar şi a grădiniţei , nu poate fi alta decât aceea de a produce modificări pozitive , neîntrerupte în fiinţa fiecărui om , cu scopul formării unui tip de personalitate solicitat de condiţiile prezente şi de perspectivă ale societăţii.

Premisa de la care trebuie să pornească acţiunea de educaţie este unitatea , continuitatea şi competenţa în munca educativă .

Nici o altă instituţie , oricât de calificată , nu este aşa de sensibilă la exprimarea trebuinţelor , la manifestarea slăbiciunilor sau a potenţialului dezvoltării copilului precum este familia , pentru ca nici o altă instituiţie nu cuprinde fiinţe legate atât de direct , de vital , de copil , ca mama şi ca tata .

Familia este mediul care poate să facă foarte mult bine în educaţia copilului , dar să şi greşească mai ales din cauza lipsei de perspective în legatură cu opera pe care o întreprinde . Aici îşi găsesc locul intervenţia unor opinii obiective , unor îndrumări concrete pentru fiecare copil sau părinte , pe care famila le poate găsi în grădiniţă .

Pentru o intervenţie oportună trebuie ca educatoarea să cunoască foarte bine condiţiile vieţii de familie unde trăieşte copilul . Acest lucru se realizează prin vizitarea familiei la domiciliu , pentru cunoaşterea condiţiilor de viaţă , a regimului de activitatea şi de odihnă , a raporturilor dintre părinţi şi copii , precum şi a climatului familial în general .

De asemenea este important ca educatoarea să cunoască stadiul de dezvoltare al copilului , disponibilităţile lui intelectuale , particularităţile de caracter , interesele şi sentimentele sale . În funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale copilului , educatoarea acţionează diferenţiat pentru un demers educativ eficient respectând obiectivele programei instructiv – educative .

Este important de ştiut cât , ce şi cum să se transmită . Vor fi selecţionate şi transmise acele valori din ansamblul celor acumulate la nivel social , care să faciliteze formarea integrală şi creativă a personalităţii prin asigurarea proporţiilor adecvate , precum şi selectarea celor mai eficiente metode de însuşire a acestor valori . Astfel , cultivarea dragostei de bine , de adevăr are nevoie , mai ales de acţiune şi nu de verbalism , de activitate şi nu de dialog , de descoperire a virtuţilor de către copil ci nu de oferire a lor de către educator .

Nu numai familia , ci şi comunitatea participă la formarea micului cetăţean . În preşcolaritate se poate vorbi de punerea bazelor conduitei morale , a normelor morale , a virtuţilor prin contactul direct cu Biserica . Acestea se conturează cu atât mai bine dacă odată cu participarea la slujbele religioase , se realizează şi o activitate opţională , « Elemente de educaţie religioasă » , în care accentul se va pune pe pilde şi povestiri religioase , nu neapărat învăţătură ortodoxă , din care preşcolarul poate desprinde noţiunile de : bine , rău , adevăr , milostenie , dreptate .

Contactul cu instituţiile de cultură ( bibliotecă , muzeu , teatru ) poate dezvolta micului cetăţean gustul pentru frumos , pentru valoare , pentru prevenirea şi înlăturarea kitsch-ului care-l înconjoară . Educatoarea îl poate îndruma , în acest sens , atât în activităţi obligatorii cât şi realizărând o activitate opţională de « Pictură » .

Apariţia trăirilor şi sentimentelor morale este posibilă numai prin contactul individului cu realitatea morală , cu fapte şi întâmplări în care imperativele morale se exprimă .

Toate aceste informaţii pot fi oferite părintilor ca îndrumări metodice din partea educatoarei , prilejuindu-se astfel schimburi de păreri şi o cunoaştere reciprocă încărcată de satisfacţii . Îndrumările educatoarei trebuie să aibă caracterul şi nuanţa unor sugestii pentru o evoluţie mai bună a preşcolarului , în funcţie de ceea ce poate oferi familia . Părinţii pot uneori să asiste la activităţi şi realizări ale copiilor în timpul programului de activitate .

Cadrul mai larg de informare a familiilor în probleme de pedagogie este acela al adunărilor generale periodice , unde la mesele rotunde organizate în grădiniţa de către educatoare cu participarea unor specialişti ( psihologi , învăţători , medici , inspectori de specialitate etc ) se dezbat aspecte imporatante referitoare la modul de creştere şi îndrumare a copiilor .

Schimbul organizat de păreri şi de îndrumare a părinţilor pe anumite probleme , se realizează prin programul de consultaţii individuale sau colective pe diverse teme : colaborarea dintre familie şi grădiniţă , scopul familiei în creşterea copiilor , drepturile copiilor , relaţiile permanente şi continue dintre familie – grădiniţă – şcoală , etc .

Adesea în cadrul acestor consultaţii individuale se pot rezolva probleme de îndrumare pentru fiecare copil în parte , în condiţiile unei colaborări prietenoase şi de multă discreţie din partea educatoarei .

Colaborarea dintre familie şi grădiniţă se poate continua în probleme de organizare , de iniţiative , de măsuri , prin intermediul comitetului de părinţi din fiecare grupă .

De asemenea , periodic educatoarele organizează expoziţii cu realizări ale copiilor şi ale grădiniţei . Şezătorile , serbările , drumeţiile , excursiile sunt un prilej de cunoaştere reciprocă şi de satisfactţe reciprocă pentru realizările copiilor .

Buna cunoaştere a ceea ce trebuie să primească şi primeşte concret din partea familiei , completată cu o muncă metodică , pe baze ştiinţifice , din grădiniţă , în condiţiile unei bune colaborări permanente dintre familie şi grădiniţă , al unei îndrumări suficiente a familiei reprezintă baze în munca de formare a preşcolarului .
Referinte:
• Ioan Nicola - “Pedagogie” , E.D.P. Bucureşti , 1992
• I. Cerghit , I.T.Radu , E. Popescu , L.Vlăsceanu -“Didactica” , E.D.P. Bucureşti, 1996
• H. Barbu , A. Mateiaş , E. Rafail , E. Popescu , F. Şerban – “Pedagogie preşcolară . Didactica .” , E.D.P. , Bucureşti , 1997
• Ministerul Învaţământului – “Programa activităţilor educative în învaţământul preuniversitar , 1994
sursa imaginii freeschoolclipart.com


Tag-uri: familie, gradinita, relatie, integrare, copil



Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 20 January '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :