FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 2,822
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Obiectivele noilor politici educationale

Tag-uri Populare


educatie   scoala   familie   educare   societate   copii   integrare   democratie   elevi   gradinita   rromi   profesori   invatamant   incluziune   parinti   comportament   egalitate   prescolari   educatoare   nevoi speciale   discriminare   dezvoltare   comunitate   dizabilitati   moral-civica   minoritati   tigani   drepturi   formare   marginalizare   copii cu ces   personalitate   cultura   violenta   libertate   deficiente  

All Tags

Famous Forum

 

Obiectivele noilor politici educationale

 Q:   Intreaba despre Obiectivele noilor politici educationale       
Obiectivele noilor politici educationale Noile politici educaţionale au drept obiectiv prioritar realizarea unei dimensiuni europene în educaţie.

O Europă unită nu se poate realiza şi nu poate să existe fără educaţie, fără un învăţământ modern în care se respectă şi se integrează valorile democraţiei.
Una din valorile democraţiei care trebuie neapărat practicată în învăţământ este respectarea drepturilor omului şi realizarea unei democraţii participative.

Pentru dezvoltarea „şcolii democratice” există câteva căi care trebuie urmate:

- promovarea drepturilor omului, drept cadru al dezvoltării democraţiei în şcoli
- practicarea democraţiei participative în şcoli
- dezvoltarea un ei culturi organizaţionale democratice

Drepturile omului furnizează un set de principii şi valori unanim acceptate. Numeroase şcoli includ deja drepturile omului şi drepturile copilului sub forma contractelor instituţionale, care stipulează drepturile şi responsabilităţile participanţilor la activitatea şcolii (studenţi, cadre didactice şi directori):
- „carta şcolii” (Franţa, Germania, Italia, Suedia), concepută în termenii drepturilor şi responsabilităţilor civice;
- „şcoala model” (Belgia, Polonia, Elveţia, Olanda), care defineşte obiectivele instituţionale, relaţiile cu părinţii, limitele autorităţii şi libertăţile elevilor.
În acest context, Comisia ONU pentru Guvernare Globală (1995) a propus o grilă comună de drepturi şi responsabilităţi care ar putea constitui baza cetăţeniei şcolare.

i) Dreptul la:

• Securitatea vieţii – şcoala este răspunzătoare pentru siguranţă (atât fizică, cât şi psihologică) a elevilor şi a cadrelor didactice;
• Tratament echitabil – şcolile trebuie să monitorizeze rezultatele şi realizările; dar şi pedepsele sau excluderile;
• Posibilitatea asigurării unui trai decent şi a propriei bunăstări – educaţia şcolară reprezintă baza angajării viitoare; elevii trebuie să dobândească abilităţi şi competenţe de bază, care să faciliteze inserţia socială şi economică;
• Definirea şi păstrarea diferenţelor dintre elevi prin mijloace paşnice – dezvoltarea încrederii în propria identitate şi a capacităţii de a dezvolta noi identităţi;
• Participarea la decizie, la toate nivelurile – aceasta înseamnă recunoaşterea formală a participării elevului, structuri deschise, acces la luarea deciziilor şi la consiliile şcolare;
• Solicitarea liberă şi corectă a reparaţiilor pentru nedreptăţi crase – sau dreptul copilului la egalitate în faţa legii (principiul ordinii de drept);
• Acces egal la informaţie – acces liber la curriculum, fără nici un fel de discriminare sau planuri oculte;
• Acces egal la bunurile globale – întreaga bază materială a şcolii (biblioteca, baza sportivă, curtea şcolii, sala de mese, toaletele şi laboratoarele) trebuie sa fie la dispoziţia tuturor elevilor;

ii) Responsabilităţi:

• Să contribuie la bunurile comune – proprietate şi participare activă;
• Să ia în considerare consecinţele acţiunilor sale asupra siguranţei şi bunăstării altora – şcoala este în câştig când practicile şi procedurile aprobate au putere de normă;
• Să promoveze echitatea, inclusiv echitatea între sexe – aceasta înseamnă cel puţin ca întregul corp profesoral şi studenţii să fie familiari cu aspectele referitoare la egalitatea şanselor şi cu politicile adiacente;
• Să protejeze interesele generaţiei viitoare urmărind dezvoltarea şi apărarea bunurilor globale;
• Să păstreze patrimoniul cultural şi intelectual;
• Să fie participanţi activi la procesul de conducere;
• Să facă eforturi pentru a elimina corupţia.

Aplicarea corectă a acestor drepturi şi responsabilităţi fac din şcoală „un spaţiu al legii”.

Democraţia participativă presupune implicarea elevilor în luarea deciziilor şi în conducerea şcolii. Această participare poate fi:

• Participare directă, bazată pe discuţii de grup în consiliile elevilor, adunări generale sau parlamente ale elevilor;
• Participare indirectă, în care elevii sunt reprezentaţi de o delegaţie sau prin alegerea de către colegi.

Aceste structuri şi medii instituţionale nu sunt suficiente dacă ele nu au suportul unei culturi democratice .În acest scop , proiectul ECSD recomandă următoarele abordări:

• Practicarea dialogului, a negocierii, a cooperării şi realizarea consensului în situaţii cotidiene (fumatul în şcoală, punctualitatea, fondurile pentru autobuzul şcolii, alegerea în consiliile şcolare, muzica în şcoală, raportul elev – profesor, disciplina în curtea şcolii etc.);
• Soluţionarea conflictelor şi a diferenţelor de opinii într-o manieră non– violentă;
• Încurajarea muncii în echipă şi a învăţării prin cooperare precum şi a unei atmosfere amicale şi neautoritare de lucru în clasă.

Deschiderea către comunităţi şi mediul social :

Este necesară implicarea într-o mai mare măsură a comunităţilor în rezolvarea unor probleme sociale care apar în şcoală.

Să examinăm exemplul îngrijorător al violenţei în şcoală. Majoritatea profesorilor recunosc că este vorba despre o violenţă socială care se manifestă în şcoală. Totuşi, cercetările au arătat că există şi factori legaţi de şcoală care privesc atmosfera din şcoală, modalitatea de a soluţiona conflictele, relaţiile cu părinţii şi comunitatea, stilul de conducere, cultura organizaţională, oportunităţile de participare. De aceea, se au în vedere măsuri comune de prevenire, i.e. intervenţia şcoală- familie şi şcoală- comunitate (prevenire „integrată”).

O acţiune a întăririi relaţiei şcoală- comunitate a fost realizată în Irlanda, în cadrul programului anului de tranziţie. Este vorba despre experienţa directă dintr-o comunitate sau serviciu social pentru elevii care au absolvit şcoala obligatorie:

„Anul de tranziţie oferă elevilor o largă experienţă educaţională, în scopul de a atinge un grad mai mare de maturizare, înainte de a-şi continua studiile şi/sau o pregătire vocaţională. Este o punte care-i ajută pe elevi să facă trecerea de la un mediu extrem de structurat la un mediu în care ei îşi vor asuma o mai mare răspundere pentru propria lor învăţătură şi luarea deciziilor. Elevii vor participa la strategii de învăţare active şi experienţiale şi care îi ajută să dezvolte o gama de tranziţie trebuie, de asemenea, să ofere elevilor un prilej de a reflecta asupra dezvoltării unei conştientizări a valorilor educaţiei şi instruirii în pregătirea lor pentru solicitările mereu noi ale vieţii adulte, ale muncii şi ale relaţiilor dintre oameni.

Formarea profesorilor :

Un rol important în realizarea unei dimensiuni democratice, europene în educaţie îl are formarea profesorilor.

Prin cursurile de formare care le-au urmat profesorii au câştigat o experienţă suplimentară şi noi perspective asupra muncii lor.

Profesorii:

• S-au familiarizat cu noile abordări ale predării şi învăţării (dezbaterea structurată, rezolvare de probleme, brainstorming, învăţare asistată de media, ateliere);
• Au învăţat cum să utilizeze curriculum-ul ascuns în cadrul curriculum-ului non- formal (investigaţia, reţelele, munca de teren, vizite, lucrul la un proiect);
• S-au familiarizat cu o abordare interdisciplinară, holistică şi transversală a curriculum-ului;
• Au înţeles că trebuiau să se axeze pe competenţe, îndeosebi pe abilităţile sociale, şi nu pe cunoştinţe perimate;
• Au venit în contact cu o nouă formă de învăţare, indispensabilă pentru viaţa comunităţii, şi anume învăţarea traiului împreună;
• Au învăţat să coopereze mai bine părinţii, cu media, cu ONG-urile şi cu comunităţile locale;
• Au fost încurajate inovaţiile, într-o abordare de jos în sus, fără a aştepta instrucţiuni venite de la vârf;
• Au înţeles că educaţia în şcoală este numai o precondiţie a educaţiei permanente şi nu punctul terminus al traseului educaţional;
• Au învăţat să reflecteze asupra propriei lor practici şi, în consecinţă, au devenit practicieni reflectivi;
• Au fost stimulaţi să se concentreze asupra valorilor, în special asupra valorilor- cheie ale educaţiei cetăţeneşti (drepturile omului, pluralism politic, ordinea de drept).

Un rol important în formarea profesorilor îl au cursurile de formare generală organizate.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com


Tag-uri: obiective, politici educationale, europa, democratie, drepturile copilului



Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 06 December '07


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :