Statistics:
Visits: 2,822 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Obiectivele noilor politici educationale
Q: | Intreaba despre Obiectivele noilor politici educationale |
Noile politici educaţionale au drept obiectiv prioritar realizarea unei dimensiuni europene în educaţie.
O Europă unită nu se poate realiza şi nu poate să existe fără educaţie, fără un învăţământ modern în care se respectă şi se integrează valorile democraţiei.
Una din valorile democraţiei care trebuie neapărat practicată în învăţământ este respectarea drepturilor omului şi realizarea unei democraţii participative.
Pentru dezvoltarea „şcolii democratice†există câteva căi care trebuie urmate:
- promovarea drepturilor omului, drept cadru al dezvoltării democraţiei în şcoli
- practicarea democraţiei participative în şcoli
- dezvoltarea un ei culturi organizaţionale democratice
Drepturile omului furnizează un set de principii şi valori unanim acceptate. Numeroase şcoli includ deja drepturile omului şi drepturile copilului sub forma contractelor instituţionale, care stipulează drepturile şi responsabilităţile participanţilor la activitatea şcolii (studenţi, cadre didactice şi directori):
- „carta şcolii†(Franţa, Germania, Italia, Suedia), concepută în termenii drepturilor şi responsabilităţilor civice;
- „şcoala model†(Belgia, Polonia, Elveţia, Olanda), care defineşte obiectivele instituţionale, relaţiile cu părinţii, limitele autorităţii şi libertăţile elevilor.
În acest context, Comisia ONU pentru Guvernare Globală (1995) a propus o grilă comună de drepturi şi responsabilităţi care ar putea constitui baza cetăţeniei şcolare.
i) Dreptul la:
• Securitatea vieţii – şcoala este răspunzătoare pentru siguranţă (atât fizică, cât şi psihologică) a elevilor şi a cadrelor didactice;
• Tratament echitabil – şcolile trebuie să monitorizeze rezultatele şi realizările; dar şi pedepsele sau excluderile;
• Posibilitatea asigurării unui trai decent şi a propriei bunăstări – educaţia şcolară reprezintă baza angajării viitoare; elevii trebuie să dobândească abilităţi şi competenţe de bază, care să faciliteze inserţia socială şi economică;
• Definirea şi păstrarea diferenţelor dintre elevi prin mijloace paşnice – dezvoltarea încrederii în propria identitate şi a capacităţii de a dezvolta noi identităţi;
• Participarea la decizie, la toate nivelurile – aceasta înseamnă recunoaşterea formală a participării elevului, structuri deschise, acces la luarea deciziilor şi la consiliile şcolare;
• Solicitarea liberă şi corectă a reparaţiilor pentru nedreptăţi crase – sau dreptul copilului la egalitate în faţa legii (principiul ordinii de drept);
• Acces egal la informaţie – acces liber la curriculum, fără nici un fel de discriminare sau planuri oculte;
• Acces egal la bunurile globale – întreaga bază materială a şcolii (biblioteca, baza sportivă, curtea şcolii, sala de mese, toaletele şi laboratoarele) trebuie sa fie la dispoziţia tuturor elevilor;
ii) Responsabilităţi:
• Să contribuie la bunurile comune – proprietate şi participare activă;
• Să ia în considerare consecinţele acţiunilor sale asupra siguranţei şi bunăstării altora – şcoala este în câştig când practicile şi procedurile aprobate au putere de normă;
• Să promoveze echitatea, inclusiv echitatea între sexe – aceasta înseamnă cel puţin ca întregul corp profesoral şi studenţii să fie familiari cu aspectele referitoare la egalitatea şanselor şi cu politicile adiacente;
• Să protejeze interesele generaţiei viitoare urmărind dezvoltarea şi apărarea bunurilor globale;
• Să păstreze patrimoniul cultural şi intelectual;
• Să fie participanţi activi la procesul de conducere;
• Să facă eforturi pentru a elimina corupţia.
Aplicarea corectă a acestor drepturi ÅŸi responsabilităţi fac din ÅŸcoală „un spaÅ£iu al legiiâ€.
Democraţia participativă presupune implicarea elevilor în luarea deciziilor şi în conducerea şcolii. Această participare poate fi:
• Participare directă, bazată pe discuţii de grup în consiliile elevilor, adunări generale sau parlamente ale elevilor;
• Participare indirectă, în care elevii sunt reprezentaţi de o delegaţie sau prin alegerea de către colegi.
Aceste structuri şi medii instituţionale nu sunt suficiente dacă ele nu au suportul unei culturi democratice .În acest scop , proiectul ECSD recomandă următoarele abordări:
• Practicarea dialogului, a negocierii, a cooperării şi realizarea consensului în situaţii cotidiene (fumatul în şcoală, punctualitatea, fondurile pentru autobuzul şcolii, alegerea în consiliile şcolare, muzica în şcoală, raportul elev – profesor, disciplina în curtea şcolii etc.);
• Soluţionarea conflictelor şi a diferenţelor de opinii într-o manieră non– violentă;
• Încurajarea muncii în echipă şi a învăţării prin cooperare precum şi a unei atmosfere amicale şi neautoritare de lucru în clasă.
Deschiderea către comunităţi şi mediul social :
Este necesară implicarea într-o mai mare măsură a comunităţilor în rezolvarea unor probleme sociale care apar în şcoală.
Să examinăm exemplul îngrijorător al violenÅ£ei în ÅŸcoală. Majoritatea profesorilor recunosc că este vorba despre o violenţă socială care se manifestă în ÅŸcoală. TotuÅŸi, cercetările au arătat că există ÅŸi factori legaÅ£i de ÅŸcoală care privesc atmosfera din ÅŸcoală, modalitatea de a soluÅ£iona conflictele, relaÅ£iile cu părinÅ£ii ÅŸi comunitatea, stilul de conducere, cultura organizaÅ£ională, oportunităţile de participare. De aceea, se au în vedere măsuri comune de prevenire, i.e. intervenÅ£ia ÅŸcoală- familie ÅŸi ÅŸcoală- comunitate (prevenire „integratăâ€).
O acţiune a întăririi relaţiei şcoală- comunitate a fost realizată în Irlanda, în cadrul programului anului de tranziţie. Este vorba despre experienţa directă dintr-o comunitate sau serviciu social pentru elevii care au absolvit şcoala obligatorie:
„Anul de tranziţie oferă elevilor o largă experienţă educaţională, în scopul de a atinge un grad mai mare de maturizare, înainte de a-şi continua studiile şi/sau o pregătire vocaţională. Este o punte care-i ajută pe elevi să facă trecerea de la un mediu extrem de structurat la un mediu în care ei îşi vor asuma o mai mare răspundere pentru propria lor învăţătură şi luarea deciziilor. Elevii vor participa la strategii de învăţare active şi experienţiale şi care îi ajută să dezvolte o gama de tranziţie trebuie, de asemenea, să ofere elevilor un prilej de a reflecta asupra dezvoltării unei conştientizări a valorilor educaţiei şi instruirii în pregătirea lor pentru solicitările mereu noi ale vieţii adulte, ale muncii şi ale relaţiilor dintre oameni.
Formarea profesorilor :
Un rol important în realizarea unei dimensiuni democratice, europene în educaţie îl are formarea profesorilor.
Prin cursurile de formare care le-au urmat profesorii au câştigat o experienţă suplimentară şi noi perspective asupra muncii lor.
Profesorii:
• S-au familiarizat cu noile abordări ale predării şi învăţării (dezbaterea structurată, rezolvare de probleme, brainstorming, învăţare asistată de media, ateliere);
• Au învăţat cum să utilizeze curriculum-ul ascuns în cadrul curriculum-ului non- formal (investigaţia, reţelele, munca de teren, vizite, lucrul la un proiect);
• S-au familiarizat cu o abordare interdisciplinară, holistică şi transversală a curriculum-ului;
• Au înţeles că trebuiau să se axeze pe competenţe, îndeosebi pe abilităţile sociale, şi nu pe cunoştinţe perimate;
• Au venit în contact cu o nouă formă de învăţare, indispensabilă pentru viaţa comunităţii, şi anume învăţarea traiului împreună;
• Au învăţat să coopereze mai bine părinţii, cu media, cu ONG-urile şi cu comunităţile locale;
• Au fost încurajate inovaţiile, într-o abordare de jos în sus, fără a aştepta instrucţiuni venite de la vârf;
• Au înţeles că educaţia în şcoală este numai o precondiţie a educaţiei permanente şi nu punctul terminus al traseului educaţional;
• Au învăţat să reflecteze asupra propriei lor practici şi, în consecinţă, au devenit practicieni reflectivi;
• Au fost stimulaţi să se concentreze asupra valorilor, în special asupra valorilor- cheie ale educaţiei cetăţeneşti (drepturile omului, pluralism politic, ordinea de drept).
Un rol important în formarea profesorilor îl au cursurile de formare generală organizate.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
O Europă unită nu se poate realiza şi nu poate să existe fără educaţie, fără un învăţământ modern în care se respectă şi se integrează valorile democraţiei.
Una din valorile democraţiei care trebuie neapărat practicată în învăţământ este respectarea drepturilor omului şi realizarea unei democraţii participative.
Pentru dezvoltarea „şcolii democratice†există câteva căi care trebuie urmate:
- promovarea drepturilor omului, drept cadru al dezvoltării democraţiei în şcoli
- practicarea democraţiei participative în şcoli
- dezvoltarea un ei culturi organizaţionale democratice
Drepturile omului furnizează un set de principii şi valori unanim acceptate. Numeroase şcoli includ deja drepturile omului şi drepturile copilului sub forma contractelor instituţionale, care stipulează drepturile şi responsabilităţile participanţilor la activitatea şcolii (studenţi, cadre didactice şi directori):
- „carta şcolii†(Franţa, Germania, Italia, Suedia), concepută în termenii drepturilor şi responsabilităţilor civice;
- „şcoala model†(Belgia, Polonia, Elveţia, Olanda), care defineşte obiectivele instituţionale, relaţiile cu părinţii, limitele autorităţii şi libertăţile elevilor.
În acest context, Comisia ONU pentru Guvernare Globală (1995) a propus o grilă comună de drepturi şi responsabilităţi care ar putea constitui baza cetăţeniei şcolare.
i) Dreptul la:
• Securitatea vieţii – şcoala este răspunzătoare pentru siguranţă (atât fizică, cât şi psihologică) a elevilor şi a cadrelor didactice;
• Tratament echitabil – şcolile trebuie să monitorizeze rezultatele şi realizările; dar şi pedepsele sau excluderile;
• Posibilitatea asigurării unui trai decent şi a propriei bunăstări – educaţia şcolară reprezintă baza angajării viitoare; elevii trebuie să dobândească abilităţi şi competenţe de bază, care să faciliteze inserţia socială şi economică;
• Definirea şi păstrarea diferenţelor dintre elevi prin mijloace paşnice – dezvoltarea încrederii în propria identitate şi a capacităţii de a dezvolta noi identităţi;
• Participarea la decizie, la toate nivelurile – aceasta înseamnă recunoaşterea formală a participării elevului, structuri deschise, acces la luarea deciziilor şi la consiliile şcolare;
• Solicitarea liberă şi corectă a reparaţiilor pentru nedreptăţi crase – sau dreptul copilului la egalitate în faţa legii (principiul ordinii de drept);
• Acces egal la informaţie – acces liber la curriculum, fără nici un fel de discriminare sau planuri oculte;
• Acces egal la bunurile globale – întreaga bază materială a şcolii (biblioteca, baza sportivă, curtea şcolii, sala de mese, toaletele şi laboratoarele) trebuie sa fie la dispoziţia tuturor elevilor;
ii) Responsabilităţi:
• Să contribuie la bunurile comune – proprietate şi participare activă;
• Să ia în considerare consecinţele acţiunilor sale asupra siguranţei şi bunăstării altora – şcoala este în câştig când practicile şi procedurile aprobate au putere de normă;
• Să promoveze echitatea, inclusiv echitatea între sexe – aceasta înseamnă cel puţin ca întregul corp profesoral şi studenţii să fie familiari cu aspectele referitoare la egalitatea şanselor şi cu politicile adiacente;
• Să protejeze interesele generaţiei viitoare urmărind dezvoltarea şi apărarea bunurilor globale;
• Să păstreze patrimoniul cultural şi intelectual;
• Să fie participanţi activi la procesul de conducere;
• Să facă eforturi pentru a elimina corupţia.
Aplicarea corectă a acestor drepturi ÅŸi responsabilităţi fac din ÅŸcoală „un spaÅ£iu al legiiâ€.
Democraţia participativă presupune implicarea elevilor în luarea deciziilor şi în conducerea şcolii. Această participare poate fi:
• Participare directă, bazată pe discuţii de grup în consiliile elevilor, adunări generale sau parlamente ale elevilor;
• Participare indirectă, în care elevii sunt reprezentaţi de o delegaţie sau prin alegerea de către colegi.
Aceste structuri şi medii instituţionale nu sunt suficiente dacă ele nu au suportul unei culturi democratice .În acest scop , proiectul ECSD recomandă următoarele abordări:
• Practicarea dialogului, a negocierii, a cooperării şi realizarea consensului în situaţii cotidiene (fumatul în şcoală, punctualitatea, fondurile pentru autobuzul şcolii, alegerea în consiliile şcolare, muzica în şcoală, raportul elev – profesor, disciplina în curtea şcolii etc.);
• Soluţionarea conflictelor şi a diferenţelor de opinii într-o manieră non– violentă;
• Încurajarea muncii în echipă şi a învăţării prin cooperare precum şi a unei atmosfere amicale şi neautoritare de lucru în clasă.
Deschiderea către comunităţi şi mediul social :
Este necesară implicarea într-o mai mare măsură a comunităţilor în rezolvarea unor probleme sociale care apar în şcoală.
Să examinăm exemplul îngrijorător al violenÅ£ei în ÅŸcoală. Majoritatea profesorilor recunosc că este vorba despre o violenţă socială care se manifestă în ÅŸcoală. TotuÅŸi, cercetările au arătat că există ÅŸi factori legaÅ£i de ÅŸcoală care privesc atmosfera din ÅŸcoală, modalitatea de a soluÅ£iona conflictele, relaÅ£iile cu părinÅ£ii ÅŸi comunitatea, stilul de conducere, cultura organizaÅ£ională, oportunităţile de participare. De aceea, se au în vedere măsuri comune de prevenire, i.e. intervenÅ£ia ÅŸcoală- familie ÅŸi ÅŸcoală- comunitate (prevenire „integratăâ€).
O acţiune a întăririi relaţiei şcoală- comunitate a fost realizată în Irlanda, în cadrul programului anului de tranziţie. Este vorba despre experienţa directă dintr-o comunitate sau serviciu social pentru elevii care au absolvit şcoala obligatorie:
„Anul de tranziţie oferă elevilor o largă experienţă educaţională, în scopul de a atinge un grad mai mare de maturizare, înainte de a-şi continua studiile şi/sau o pregătire vocaţională. Este o punte care-i ajută pe elevi să facă trecerea de la un mediu extrem de structurat la un mediu în care ei îşi vor asuma o mai mare răspundere pentru propria lor învăţătură şi luarea deciziilor. Elevii vor participa la strategii de învăţare active şi experienţiale şi care îi ajută să dezvolte o gama de tranziţie trebuie, de asemenea, să ofere elevilor un prilej de a reflecta asupra dezvoltării unei conştientizări a valorilor educaţiei şi instruirii în pregătirea lor pentru solicitările mereu noi ale vieţii adulte, ale muncii şi ale relaţiilor dintre oameni.
Formarea profesorilor :
Un rol important în realizarea unei dimensiuni democratice, europene în educaţie îl are formarea profesorilor.
Prin cursurile de formare care le-au urmat profesorii au câştigat o experienţă suplimentară şi noi perspective asupra muncii lor.
Profesorii:
• S-au familiarizat cu noile abordări ale predării şi învăţării (dezbaterea structurată, rezolvare de probleme, brainstorming, învăţare asistată de media, ateliere);
• Au învăţat cum să utilizeze curriculum-ul ascuns în cadrul curriculum-ului non- formal (investigaţia, reţelele, munca de teren, vizite, lucrul la un proiect);
• S-au familiarizat cu o abordare interdisciplinară, holistică şi transversală a curriculum-ului;
• Au înţeles că trebuiau să se axeze pe competenţe, îndeosebi pe abilităţile sociale, şi nu pe cunoştinţe perimate;
• Au venit în contact cu o nouă formă de învăţare, indispensabilă pentru viaţa comunităţii, şi anume învăţarea traiului împreună;
• Au învăţat să coopereze mai bine părinţii, cu media, cu ONG-urile şi cu comunităţile locale;
• Au fost încurajate inovaţiile, într-o abordare de jos în sus, fără a aştepta instrucţiuni venite de la vârf;
• Au înţeles că educaţia în şcoală este numai o precondiţie a educaţiei permanente şi nu punctul terminus al traseului educaţional;
• Au învăţat să reflecteze asupra propriei lor practici şi, în consecinţă, au devenit practicieni reflectivi;
• Au fost stimulaţi să se concentreze asupra valorilor, în special asupra valorilor- cheie ale educaţiei cetăţeneşti (drepturile omului, pluralism politic, ordinea de drept).
Un rol important în formarea profesorilor îl au cursurile de formare generală organizate.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Tag-uri: obiective, politici educationale, europa, democratie, drepturile copilului |
- Planul educational de interventie individualizata (9152 visits)
- Comportamentul civic al elevilor (6974 visits)
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta (6765 visits)
- Dreptul la odihna si timp liber, la joc si activitati recreative (6666 visits)
- Tehnici de terapie recuperatoare pentru copiii cu dislalie polimorfa (6443 visits)
- Doamna educatoare - a doua mama (6282 visits)
- Familie : definitie, structura, sarcini in educatia copilului (6261 visits)
- Viziune despre Scoala (5617 visits)
- Metode de lucru cu elevii cu CES (5038 visits)
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane (4988 visits)
- Integrarea scolara si educatia integrata (4561 visits)
- Familia - Functiile familiei (4561 visits)
- Socializarea copiilor cu dizabilitati (4462 visits)
- Familia si atitudinea copilului fata de invatatura (4418 visits)
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate (4386 visits)
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Sanse egale prin educatia multiculturala
- Sustinerea educatiei de baza pentru prevenirea abandonului scolar
- Educatia religioasa - factor de cultivare a sentimentului religios
- Abandonul scolar - esecul integrarii sociale
- Pierderile si insuccesul scolar in randul minoritatilor
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Raportul dintre varsta copilariei si sistemul de valori
- Democratia se invata in scoala
- Cunoasterea si sustinerea ideilor si valorilor democratiei
- Subminarea democratiei prin violenta, intoleranta, neimplicare
- Promovarea tolerantei si valorificarea diversitatii intre tinerii din Romania
- Intelegerea si cultivarea drepturilor si libertatilor omului in invatamantul primar
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate
- Educatia - cel mai eficient mijloc de ridicare a standardelor de viata
- Modalitati de sprijinire a integrarii in viata scolara a copiilor cu dezabilitati
- Mijloace de cooperare eficienta intre familie si scoala in cazul copiilor cu dizabilitati
- Scoala ca ax existential al dimensiunii umane si al dezoltarii sociale
- Alternativa invatamantului integrat
- Etichetele sunt pentru marfa, nu pentru persoane
- Multicultura si intercultura - integrarea copiilor de emigranti
- Problematica educatiei copiilor rromi
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Diversitatea in randul fiintelor umane, un fenomen natural si firesc
- Problematica scolii incluzive pentru copii proveniti din grupurile dezavantajate
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta
- Familia si scoala - factori implicati in educatie
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane
- Educatie civica : autocunoasterea, respectul de sine, comunicarea, capacitatea de a decide
- Bazele educatiei se pun la 5 ani
- Respectarea drepturilor copiilor rromi
- Sanse egale pentru copiii cu deficiente de intelect
- Doamna educatoare - a doua mama
- Comportamentul civic al elevilor
- Transformarea unui elev intr-un bun cetatean
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Educarea elevilor prin angajarea in experiente si practici sociale
Categorie: Educatie - ( Educatie - Archiva)
Data Adaugarii: 06 December '07
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :