România nu a putut rezolva contenciosul ei cu Uniunea Sovietică, deşi au fost şi unele semne încurajatoare:
- la începutul anului 1920 guvernul român arată că nu va ataca Uniunea Sovietică
- contactele de la Copenhaga (februarie 1920) ÅŸi VarÅŸovia (octombrie 1921)
- 1922 conferinţele în care România a manifestat o atitudine favorabilă faţă de U.R.S.S. la Geneva, Odesa, Haga

- convorbirile de la Tiraspol legate de restabilirea ordinii în zona de frontieră
- în 1924 tensiunile cu Rusia Sovietică au crescut în urma recunoaşterii U.R.S.S. de state din Europa şi America, fapt ce reprezenta o presiune asupra României de a relua relaţiile diplomatice cu această ţară. Convorbirile româno-sovietice de la Viena deschise pe 25 martie 1924 sunt făcute publice pe 28 martie
- reprezentantul român arată că reluarea relaţiilor reciproce este condiţionată de recunoaşterea frontierelor răsăritene
- şeful delegaţiei sovietice a arătat că se ţine cont numai de dreptul de autodeterminare a popoarelor şi a propus un plebiscit în Basarabia
- reînnoite la 2 aprilie, propunerile sovietice au fost respinse întrucât puneau în discuţie tratativele de pace

- punctul de vedere al delegaţiei sovietice coincidea cu teza impusă de conducerea Internaţionalei a III a Partidului Comunist din România pe care acesta a popularizat-o prin organele sale de presă în februarie 1924
- la 8 august 1924 era alcătuit, din iniţiativa Internaţionalei Comuniste, planul de declanşare a operaţiunilor revoluţionare în România, având drept centru zona de sud a Basarabiei şi Tătar Bunar
- între 12-17 septembrie 1924 în această zonă s-au desfăşurat înfruntări sângeroase între forţe infiltrate din U.R.S.S., dublate de simpatizanţii locali şi trupe ale armatei române, care s-au soldat cu morţi şi răniţi
- consecinţele imediate ale eşecului sovietic au fost constituirea la 12 octombrie 1924 a Republicii Autonome Sovietice Moldoveneşti în stânga Nistrului, subordonată R.S.S. Ucrainiene.

Ca urmare a acestei politici antinaţionale îndreptată împotriva Marii Uniri, Parlamentai României a hotărât ilegalizarea P.C.R.

România şi Polonia au reînnoit vechiul lor acord din 1921 sub presiunea noilor înţelegeri româno-poloneze (reînnoite şi în 1931) după aproape doi ani de negocieri ţara noastră a semnat tratatul de amiciţie cu Franţa, prin care se garanta sprijinul în cazul unei conflagraţii generale. La 17 septembrie 1926 se semna la Roma tratatul de amiciţie cu Italia.

Speranţele Italiei de a încorpora România în sfera hegemoniei sale economice nu s-au realizat, tratatul a fost denunţat de guvernul Mussolini în 1934. Spre sfârşitul deceniului III, România s-a alăturat Societăţii Naţiunilor, al cărui lider autoritar a fost la începutul anilor 30 marele diplomat român N. Titulescu şi care a acţionat pentru dezamorsarea treptată a conflictului cu U.R.S.S.

---

Tag-uri: lupta, intregire, tara, drepturi, politica, razboi, unire

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 12 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---