Indiferent de epocă, acceleraţia progresului a creat un mediu nou de viaţă şi o nouă conştiinţă, a produs schimbări radicale în toate aspectele vieţii oamenilor: în domeniul profesional, în cel demografic, în configuraţia geopolitică a lumii, schimbarea stilului de viaţă etc. La toate acestea omul a trebuit să se adapteze.

În epoca noastră, s-au identificat o serie de probleme concrete, deschise oamenilor, probleme complexe la a căror rezolvare este invitat şi sistemul educativ căruia, alături de ceilalţi factori, îi revine importantul rol de a constitui lumea de mâine, de a consolida o societate mai bună.

Apărarea păcii, salvarea mediului, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, promovarea unor noi ordini economice etc. sunt imperative ale problemelor lumii contemporane, iar răspunsul sistemelor educative la acestea îl constituie "noile educaţii".

În educaţie schimbările politice din ultimele decenii au generat o problematică nouă, axată pe valorile democraţiei şi drepturile fundamentale ale omului: pace şi cooperare, toleranţă, participare şi democraţie, comunicare şi mass- media, schimbare şi dezvoltare etc.

Promovarea în educaţia preşcolară a „ noilor educaţii ” (educaţia ecologică, educaţia rutieră, educaţia sanitară, educaţia pentru timpul liber, educaţia pentru democraţie etc.) a presupus şi îmbunătăţirea practicilor educative prin introducerea unor noi modalităţi de realizare a obiectivelor propuse.

În acest sens, ne-am pus întrebarea: Cum va fi viitorul cetăţean? Ne dorim a avea un comportament activ, civilizat, de a fi responsabil, tolerant, capabil de respect faţă de sine, dar, mai ales, faţă de ceilalţi, conştient de drepturi şi datorii, liber şi deschis spre alte culturi, să gândească critic, să selecteze, să se adapteze şi să interpreteze lumea mereu schimbătoare, de a evalua corect valorile morale. Trecerea la o societate bazată pe o reală democraţie presupune schimbări în plan intelectual, cognitiv, moral-atitudinal şi acţional. Cultivarea unui anumit tip comportamental şi moral se realizează începând cu primele contacte sociale.
În grădiniţă, demersurile educative se desfăşoară utilizând cele mai eficiente strategii didactice care să contribuie efectiv la dezvoltarea personalităţii fiecărui copil, la educarea pentru o mai bună convieţuire în grupurile sociale, la deschiderea personalităţii umane către angajare, cooperare, comunicare, încredere şi spirit novator.

Forma de învăţare a preşcolarului este imitaţia. Şi cum societatea contemporană oferă tot mai frecvent exemple negative, este explicabil de ce munca educatoarelor devine tot mai grea. Educatoarea se află într-o permanentă căutare a celor mai eficiente căi şi mijloace prin care să contracareze influenţele negative oferite. La grădiniţă, educatoarea creează în faţa copilului o imagine pe care copilul s-o poată imita, iar atunci când greşeşte este corectat, fără cuvinte jignitoare, prin explicaţii, convorbiri, în vederea clarificării problemelor apărute şi pentru a păstra o constanţă în conduită.

Exemplul este metoda cea mai eficientă pentru această vârstă. Putem vorbi despre două aspecte:

- Primul aspect al acestei metode îl constituie exemplificarea cerinţelor, normelor pentru a fi înţelese de preşcolari. Exemplul concret convinge mai repede pentru că el se adresează simţurilor, gândirii, dar şi sentimentelor.
- Al doilea aspect îl constituie modul de influenţare informală a conduitei copilului. Exemplul oferit de familie, de educatoare, de ceilalţi adulţi sau copii constituie un model de urmat. Preşcolarul nu are suficient de bine dezvoltată capacitatea de a distinge exemplele pozitive faţă de cele negative şi, prin urmare, el imită atât ceea ce este bun, cât şi ceea ce este rău. Deducem de aici cât de important este exemplul oferit de educatoare şi ce impact poate avea asupra copilului un comportament duplicitar.

Metoda aprobării , a aprecierii faptelor bune în faţa copiilor, face apel la afectivitatea copilului, la încrederea sa în părerile adulţilor şi exemplele lor. Folosită în mod corect, ea subliniază concordanţa dintre conduita copilului şi normele morale.

Exerciţiul este metoda prin care se repetă diferite acţiuni, în vederea formării deprinderilor şi obişnuinţelor de conduită morală, în dezvoltarea dimensiunii moral-civice şi sociale a preşcolarilor.

O altă metodă ce poate avea efecte favorabile în plan educaţional asupra copiilor preşcolari este convorbirea. „ Cum trebuie să ne purtăm acasă / la grădiniţă / în vizită”, „ Bine sau rău”, „Când cer ajutor”, „ Ştiu să mă joc cu copiii”, „ Ştiu să mă port civilizat”, „ Cine îmi este şi cine nu îmi este prieten” etc. sunt câteva exemple de convorbiri morale desfăşurate cu copiii ce au efecte asupra comportamentului lor, asupra evoluţiei personalităţii acestora. În acest sens ajutăm copiii să înţeleagă sensul moral al faptelor, îi învăţăm să se apere singuri de influenţele rele,să dispreţuiască purtările urâte, să evite prieteniile nesănătoase.
Metoda convingerii nu este specifică vârstei preşcolare, dar împletită cu exemplul şi exerciţiul poate avea efecte şi la preşcolarii mari.

Conţinutul învăţământului preşcolar este organizat pe domenii de activitate ce cuprind educarea limbajului, educaţia pentru ştiinţă, educaţia pentru societate, educaţia estetică, educaţia psihomotrică. Foarte interesant şi absolut necesar este domeniul educaţiei pentru societate care integrează elemente de cultură moral-civică (ce pregăteşte copilul pentru educaţia civică din şcoală, dar şi pentru viaţă) şi educaţia practică şi gospodărească (ce pregăteşte copilul pentru viaţa de familie, pentru activitatea casnică, dezvoltându-l, în acelaşi timp, psihomotric).
Din experienţa acumulată am constatat că fiecare activitate sau joc dispune de multiple valenţe specifice pentru educarea morală şi civică a preşcolarilor. Astfel, copiilor li se formează reprezentări simple despre bine şi rău, despre cinste şi necinste, despre adevăr şi minciună, despre muncă şi lenevie, disciplină şi indisciplină, li se transmit emoţii şi sentimente, devin sensibili la acţiunile morale.
Activităţile de dezvoltare a limbajului, prin anumite conţinuturi abordate, realizează aspecte ale educaţiei moral- civice prin însuşirea sintagmelor exprimării politicoase, ale salutului, prin educarea expresivităţii cu efecte asupra conduitei morale. Am propus copiilor jocul „ Ce învăţăm de la personajele din poveşti”. Concluzia este aceea că personajele aderă afectiv la comportamentele pozitive ale eroilor preferaţi. Copiii îşi doresc să fie viteji, curajoşi, puternici, să domine răul, aşa cum este Făt Frumos, vor să-l pedepsească pe cel care înşală, minte, este leneş, egoist.

Prin jocul „Cuvintele care mă fac să sufăr” am urmărit ca preşcolarii:
- să analizeze cuvintele jignitoare ;
- să manifeste receptivitate faţă de trăirile afective ale celor din grup;
- să exprime deschis, sincer şi nuanţat propriile trăiri afective, motivele şi sentimentele;
- să aprecieze just o greşeală;
- să respecte regulile jocului.

Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător ajută copiii să cunoască şi să respecte fiinţa umană şi vieţuitoarele, să-şi însuşească normele morale ale colectivităţii aparţinătoare, să-şi iubească localitatea natală şi ţara, să iubească şi să preţuiască natura.

Activităţile de educaţie estetică (desen, pictură, modelaj) şi activităţile practice au interesante valenţe pentru educaţia morală. Atunci când ei pregătesc cadouri pentru mame, învaţă să se bucure pentru surpriza ce o va face, învaţă să fie mândri de ceea ce realizează. Acest gen de activităţi produc plăcere copiilor, le stimulează dorinţa de a atinge rezultatele bune. Repetarea acţiunii va da naştere hărniciei, atitudinii pozitive faţă de muncă, îi disciplinează, le educă o anumită responsabilitate.

Jocul de creaţie, sub toate aspectele sale, reprezintă o metodă fundamentală în educaţia preşcolarilor, o oportunitate pentru consolidarea unor comportamente moral-civice. Copiii transpun în jocul lor conduite ale adulţilor, iar atunci când este necesar e de preferat ca educatoarea să intervină, cu tact şi eficienţă, corectiv.Valenţele educative sunt nelimitate: reprezentările morale sunt clare, saturate afectiv, conţin multe elemente semnificative ce unesc domeniul cognitiv de cel afectiv; comportamentul este corectat; se formează capacitatea empatică faţă de ceilalţi parteneri; se formează trăiri afective puternice şi stabile faţă de normele morale. Toate acestea pot fi realizate în condiţiile în care sunt respectate anumite condiţii:

- să asigurăm un climat psihoemoţional prielnic manifestării;
- să orientăm copiii în asumarea rolurilor pentru a nu-şi asuma acelaşi rol, mai ales dacă este negativ;
- să ne implicăm în jocurile lor prin introducerea unor conduite negative faţă de care copiii să ia atitudine;
- să controlăm şi să corectăm relaţiile ce apar între copii în cadrul jocului;
- să luăm atitudine faţă de cei ce încalcă regulile jocului, faţă de cei cu un comportament dezonorant.
Cântecele pe această temă prezintă interes prin modul de interpretare/prezentare a conţinutului tematic.

Jocurile de mişcare educă stăpânirea de sine, dezvoltă spiritul de disciplină şi echipă, îi învaţă să trăiască în grup, să se încadreze într-o disciplină fermă.
Plimbările organizate au constituit un real prilej de a urmări cunoaşterea unor aspecte din viaţa socială, dar şi modul de rezolvare directă a problemelor ivite, modul de gândire al copiilor.

Vizitele la muzeu, expoziţiile, vizitarea diferitelor instituţii s-au dovedit utile şi au oferit posibilitatea de a urmări comportarea preşcolarilor în situaţiile date.
Vizionările şi spectacolele sunt valoroase datorită faptului că apelează la afectivitatea copilului, producând impresii puternice asupra copiilor.
În vederea evaluării comportamentelor copiilor, dar şi pentru o mai bună cunoaştere, o conştientizare a acelor comportamente negative, am supus copiii unui chestionar numit de noi „Testul –Acesta sunt eu ”ce cuprinde un număr de 12 întrebări.

1. Eşti un copil ascultător?
2. Ai minţit ca să-ţi acoperi o greşeală?
3. Ai curajul de a-ţi spune mereu gândurile şi ideile?
4. Mulţumeşti atunci când primeşti ceva ori eşti ajutat?
5. Îţi ceri scuze ori de câte ori ai greşit?
6. Te porţi frumos cu prietenii şi colegii?
7. Ajuţi colegii, prietenii, părinţii atunci când eşti solicitat?
8. Saluţi de fiecare dată când vii şi pleci de la cămin?
9. Îţi loveşti partenerii când vrei o jucărie sau în timpul jocului?
10. Păstrezi ordinea şi liniştea în timpul activităţilor?
11. Respecţi regulile jocului?
12. Poţi să ierţi atunci când te-a supărat cineva?

INTERPRETARE: La răspunsul afirmativ vei primi o bulină roşie, iar pentru cel negativ vei primi o bulină neagră.

Dacă toate răspunsurile au bulina roşie, atunci vei primi şi tu bulina roşie, bulina cea veselă, bulina de onoare. Felicitări!

Dacă ai răspuns şi da şi nu, atunci bulina ta va fi o bulină şi veselă şi tristă, de culoare violet. Ea vă anunţă că trebuie să vă îndreptaţi. Mai aveţi timp! Succes!
Este grav dacă ai răspuns numai cu nu. Vei primi bulina neagră, cea tristă, bulina ruşinii, a învinşilor. Ca să reuşeşti schimbă comportamentul! Sigur vei reuşi!
Constatăm din cele relatate că educaţia moral-civică nu se realizează numai în cadrul formal al grădiniţei, ci este şi un rezultat al curriculum-ului ascuns, al celorlalte forme de educaţie – informală şi nonformală. De aceea doresc să subliniez ideea că cea mai eficientă metodă de lucru cu copilul este cea a consensului educativ aplicată de toţi factorii: grădiniţă, familie, societate. Nu este suficient ca la grădiniţă copilul să fie supus unui bogat lanţ de acţiuni educative ce au în vedere transformarea lui într-o personalitate activă şi creatoare, iar familia şi societatea să-i ofere reversul.

În încheiere doresc să reamintesc un gând al lui Antoine de Sain-Exupery: „V-am încredinţat educaţia copiilor mei, nu pentru a cântări mai târziu suma cunoştinţelor lor, ci a mă bucura de calitatea înălţării lor”.
<sub>Referinte :
- Mihai, Stanciu, „Reforma conţinuturilor învăţământului” – Cadru metodologic, Editura Polirom, Bucureşti, 1999;
- Mariana, Momanu, „Introducere în Teoria Educaţiei”, Editura Polirom, Bucureşti, 2002;
- Rodica, Mariana, Nicolescu, „Pedagogie preşcolară” – Sinteze, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 1999.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com</sub>

---

Tag-uri: educatie, noile educatii, drepturi fundamentale, democratie, toleranta, dezvoltare

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 12 December '07

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---