Dupã cum apreciazã specialiştii, noile tipuri de conţinuturi sau "noile educaţii" reprezintã cel mai pertinent şi mai util rãspuns al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii contemporane.

Încercând sã rãspundã acestora, noile tipuri de conţinuturi sau “noile educaţii” s-au constituit şi s-au impus într-un timp foarte scurt dat fiind faptul cã ele corespund unor trebuinţe de ordin sociopedagogic din ce în ce mai bine conturate. Educaţia pentru democraţie este parte integrantã a “noilor educaţii”. Educaţia este somatã sã rãspundã provocãrilor unei lumi a societãţi lor şi a indivizilor în derutã, o lume în care s-au pierdut şi se pierd repere. Ea trebuie sã construiascã drumuri noi pentru speranţã, prin formarea unor cadre mentale cât mai flexibile, a unor capacitãţi şi comportamente capabile sã facã fãţã schimbãrii permanente şi sã adapteze individul uman la incertitudine şi complexitate. Şcoala este chematã sã contribuie decisiv la reconstrucţia spiritualã, la redefinirea unor noi sisteme de valori. Într-o lume definitã prin mobilitate şi fluiditate, o lume în care resursa strategicã cea mai importantã este educaţia trebuie sã dea rãspunsuri specifice. Conţinuturi diversificate, metodologii care sã cultive creativitatea, spiritul întreprinzãtor, capacitãţile de adaptare. Lipsa de mobilitate intelectualã nu va mai putea fi toleratã într-o lume în care este tot mai uşor de prevãzut cã se vor schimba trei sau patru meserii într-o viaţã, cã se va învãţa permanent şi se va urmãri prioritar creaţia, cercetarea, inovarea. Educarea copiilor, a tinerilor în spiritul valorilor democratice, în spiritul pãcii, demnitãţii toletanţei, libertãţii, egalitãţii, solidaritãţii, sunt prioritãţii ale educaţiei pentru democraţie.

Toate aceste valori presupun armonizarea relaţiilor copiilor şi tinerilor în cadrul grupurilor şcolare – Grupul şcolar poate accepta sau respinge un şcolar în funcţie de comportamentul sãu. De asemenea în cadrul grupului şcolar îşi înfrânge gândurile rele şi atitudinea urâtã faţã de cei din jurul sãu e atitudine care îl izoleazã şi îi aduce numai rãu. Activitatea grupului este pozitivã are o influneţã bunã asupra fiecãrui membru şi asupra celor din jur. Aceste relaţii sunt pozitive. Ele se bazeazã pe înţelegere, tolerenţã, spirit de sacrificiu, bunãtate, respect.

Educaţie pentru democraţie presupune educarea tineretului pentru a participa la dezvoltarea socialã, la aplicarea principiilor democratice şi la apãrarea drepturilor omului. Prin participare tineretul se integreazã în societate dar în acelaşi timp acţioneazã şi ca subiect integrator. El este un subiect activ al acţiunii sociale, un factor şi o resursã de progres spiritual şi moral ; orientãrile valorice şi opţiunile fundamentale ale tinerei generaţii se regãsesc în compartimente afective în diferite domenii ale muncii şi vieţii tinerilor.

Implicarea subiecţilor educaţiei în propria formare trebuie înţeleasã nu numai ca interiorizare a unor norme şi cerinţe, ci mai ales – ca angajare conştientã şi afectivã exprimatã prin dorinţa de autoperfecţionare de dezvoltare prin contractul activ cu modele de acţiune dezirabile social.
Participarea se manifestã prin acţiuni de cooperare, prin dialoguri şi fuziune moral-afectivã, creeazã solidaritate în spaţiu, dezvoltã dorinţa de a deveni partener, de a se racorda la valori, de a inova.

In procesul instructiv-educativ, încurajarea comportamentului participativ înseamnã « pasul de la achiziţie pasivã şi conformistã la acţiune transformatoare, prin intervenţia profundã a modului de a fi, de interacţiune a individului ». De la « a învãţa » la « a învãţa sã fii şi sã devii » adicã pregãtirea pentru a face faţã situaţiilor pentru a crea, dobândind dorinţa de angajare şi acţiune, de a interacţiunea satisfãcãtor, iatã finalitãţile educaţiei pentru participare şi democraţie.

În ceea ce ne priveşte pe noi, românii, democratizarea sistemului de învãţãmânt (atât pe plan vertical cât şi pe plan orizontal) exigenţele participãrii efective a fiecãruia la viaţa societãţii, economia de piaţã, consolidarea statului de drept şi a societãţii civile presupun eforturi educaţionale concertate, schimbãri de mentalitãţi, redefinirea obiectivelor educaţiei.
<sub>Referinte :
• Puncte de reper în pregãtirea pentru profesiunea didacticã
- Irina Maciuc-
Reprografia Universitatea din Craiova 1998
• Pedagogia şi psihologie – Marin Stoica-
Editura Gheorghe Alexandru – 2002
• Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice
Editura Polirom – 1998
sursa imaginii : freeschoolclipart.com</sub>

---

Tag-uri: educatie, democratie, drepturi, egalitate, libertate, educatie

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 04 December '07

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---