Când întâlnim prima oară o persoană, chiar înainte de a-i strânge mâna, elaborăm inconştient o judecată asupra caracterului acesteia, privindu-i pur si simplu faţa. Este o evaluare sumară, inutuitivă, care apoi este corectată în urma cunoaşterii persoanei respective. Cu toate acestea, prima impresie influenţează modul în care, ulterior, categorisim persoana .respectivă. Mecanismul prin care intuiţia combinată cu experienţa poate face o persoană simpatică sau, din contra, antipatică, rămâne greu de explicat, lată, potrivit revistei italiene "Focus", câteva din cele mai noi descoperiri legate de modul în care fizionomia cuiva este influenţată de caracter.
Buze subÅ£iri - fire violentÄÆ
’
Ultimele cercetări, efectuate de către morfopsihologi, vin să confirme faptul că între aspectul feţei şi pesonalitatea cuiva există o legătură directă, iar subconştientul este primul care sesizează un eventual pericol. Cercetări în domeniu au fost făcute încă din secolele trecute. Pionierul avestui tip de studiu a fost elveţianul Gaspard Lavater care, în 1778, punea bazele fiziognomiei. După el, foarte mulţi cercetători au încercat să tragă concluzii privind firea unui individ din studiul trăsăturilor feţei. Antropologul italian Cesare Lombroso a încercat în numeroase studii să consacre tipul criminalului, caracterizat prin buze subţiri şi frunte îngustă şi proeminentă. Din păcate, teoria sa nu a avut o fundamentare ştiinţifică suficient de solidă, fapt care a făcut ca ea să fie discutabilă. Studii recente pe mii de cazuri de indivizi, care prin actele lor au demostrat că sunt caracterizaţi de o violenţă ieşită din comun, reliefează faptul că această trăsătură de caracter este foarte des întâlnită la persoanele cu buze subţiri.
Faţa trădează minciuna
Astăzi, studiile de specialitate au încercat să aşeze observaţiile făcute de-a lungul timpului pe baze ştiinţifie. Uneori motivaţia a ţinut de domeniul divertismentului, pentru a stabili forma ideală a feţei şi a o compara cu cea a unor vedete, alteori din raţiune ştiinţifică. "Mulţumită enormului număr de muşchi şi a posibilităţilor rafinate de a fi acţionaţi, faţa este, cu siguranţă, partea corpului care se identifică cel mai bine cu eul individului", a declarat psihologul Francesco Padrini. "Folosim faţa pentru a le arăta altora ceea ce vrem ca ei să creadă despre noi. Oamenii ar trebui să ştie însă că faţa trădează orice minciună pe care încearcă s-o ascundă cineva. Pentru a câştiga simpatia cuiva, abordăm un zâmbet cât mai larg şi o expresie de atenţie concentrată. Insă, încordarea feţei şi a gâtului ne va trăda imediat. Iar pe de altă parte, slaba flexibilitate a expresiei va releva faptul că, de fapt, a fost vorba de o mască ".
Ochii- oglinda sufletului
După un timp, datorită încordării repetate a unor muşchi ai feţei, aceasta este brăzdată de riduri care, după forma şi aspectul lor, pot oferi la o primă vedere informaţii despre caraterul unei persoane. "Pentru aceasta putem lega aspectul ochilor de starea de spirit a unei persoane, dar putem face şi legături între aspectul ochilor şi caraterul cuiva ", susţine Padrini. "Este vorba, în mod natural despre atitudinea psihologică şi diagnosticul dat nu este foarte sigur. Este la fel de adevărat că aspectul nostru se modifică din pricina unor traume sau din pricina unor experienţe pozitive, petrecute cu puţină vreme în urmă. Depresiunea, de exemplu, poate aduce cu sine odată cu trecerea timpului o privire lipsită de viaţă".
Un grup de cercetători în domeniul morfopsihologiei, care s-au inspirat din studii efectuate în anii '30 de către psihologul francez Louis Corman, care a pus la punct o tehnică pentru a interpreta caracterul cuiva după aspectul feţei, a individualizat 8 tipuri principale. "Trebuie să ţinem cont că întreg corpul nostru se modifică, în continuare, după 2 reguli principale: dilatarea care reprezintă deschiderea faţă de mediul înconjurător, care face ca faţa să se mărească, şi micşorarea feţei în momentul în care mediul este ostil", declară Lieta Vitali de la Societatea italiană de morfopsihologie.