Familia, primul mediu de viata al copilului, exercita o influenta considerabila asupra dezvoltarii acestuia. Cadrul general in care se formeaza copilul de cele mai multe ori este bun. O singura carenta a familiei antreneaza si dificultati la invatatura.

Intr-o familie in care parintii nu se inteleg, copilul incepe sa se framante, isi pune tot felul de intrebari carora nu le gaseste raspuns, isi simte sufletul incarcat,isi pierde increderea in ceea ce reprezenta pentru el dragostea, securitatea, linistea, nimic nu reuseste sa-i mai ratina atentia sau sa-i trezeasca interesul. Ei frecventeaza in continuare scoala, dar e absent la ce se petrece in jurul lui. La lectii nu mai este atent, nu mai invata si, fireste, in aceste conditii este admonestat. Din acelasi motiv, al tensiunii familiale , fruntea copilului, senina la scoala( unde recunoasterea eforturilor sale si atmosfera creata de colegi ii produc o stare de relaxare si multumire), se incrunta cand vine vremea ca acesta sa plece acasa.

Conditiile tinand de starea economica precara a familiei(parinti cu salarii insuficiente, striviti de nesiguranta zilei de maine, chiar si a celei de azi, parinti care nu au continuitate in munca profesionala sau nu se pot incadra intr-un loc de munca) asociate cu factori tinand de o moralitate scazuta, conduc, de cele mai multe ori, la insucces sau chiar la abandon scolar si esuarea in conduite antisociale.

Incapacitatea de comunicare adecvata a parintilor cu copiii sau lipsa de interes a parintilor pot indeparta copilul de parinti. Daca parintele nu stie sa raspunda delicat si intelept incercarilor copilului de a si-l face confident si de a-i cere sfatul in probleme mai delicate, cele mai bune intentii ale lui sunt sortite esecului.
Expresii de tipul "pe vremea mea" sau "imi vine greu sa va inteleg pe voi, tinerii de azi", pisalogeala sau ploaia de exemple negative din care copilul ar trebui sa traga anumite concluzii au exact efectul contrar celui scontat.Iar conduita copilului in aceasta situatie este tipica: se retrage in "carapacea" lui, ramanand sa-si rezolve problemele care il framanta singur, sau cu ajutorul unor persoane din anturajul sau.

Interesul excesiv al parintilor pentru buna pregatire a lectiilor de catre copil are ca efect o continua stare de tensiune si oboseala ,care influenteaza negativ munca lui scolara. Preocuparea parintilor pentru o situatie stalucita a copilului la invatatura , alimentata de orgoliul lor fara margini ii determina sa-l constranga la o munca scolara care il depaseste uneori si-i creeaza o continua stare de neliniste si tensiune. In aceasta situatie, copilul face eforturi disperate pentru a-si mentine pozitia de fruntas in clasa, vine la scoala cu inima stransa de teama sa nu ia o nota mai mica de 10, nu este pregatit sa infrunte nici cel mai mic esec.
Alti parinti, din dorinta de a-si pregati cat mai bine copiii pentru viata, le solicita prematur intelectul, rezultatul efortului lor fiind contrar celui scontat.

Daca la cunostintele acumulate spontan se adauga cele oferite de parinti prin preparatori( cunostinte de balet, desen, muzica, una sau doua limbi modeme), constiinta acestor copii este suprasaturata de informatii.Plictisiti, obositi, surmenati, acesti copii nu vor mai putea satisface nici cele mai modeste aspiratii ale parintilor si ale societatii.

Prin contrast, exista parinti care nu acorda atentie pregatirii copilului pentru scoala. Unii, fiindca minimalizeaza dificultatile activitatii de studiu. Altii vad in copil un simplu ajutor in gospodarie. Supraaglomerat cu treburi casnice, copilul nu mai are timp pentru pregatirea lectiilor. De aici frica de a nu lua o nota mica, crisparea cu care se indreapta a doua zi spre scoala.

Sunt si copii care, in ciuda conditiilor potrivnice din familie,in dorinta de a invata, folosesc pentru studiu o parte din timpul necesar pentru odihna.

Necunoscand conditiile de studiu, profesorul ii admonesteaza sau chiar ii sanctioneaza cu o nota slaba. Copiii, nevazandu-si efortul rasplatit sau recunoscut, sufera..
Conduita contradictorie a familiei in ceea ce priveste formularea exigentelor fata de munca scolara a copilului, manifestata fie prin divergente de conceptie in aceasta problema(intre cei doi parinti, intre parinti si bunici, intre familie si scoala), fie printr-o reactie variabila a familiei fata de randamentul la invatatura al copilului, poate constitui un motiv de dezorientare a lui.

Daca un parinte acorda atentia cuvenita muncii lui scolare, iar celalalt nu,daca, in functie de dispozitie, ei iau atitudine sau nu fata de insuccesele sau ramanerile in urma la invatatura, copilul "profita" de" intelegerea" unui parinte sau bunic iar consecintele se vad in rezultatele scolare slabe.

Orientarea scolara gresita pe care o fac unii parinti, fara sa tina seama de nevoile spirituale si aptitudinile copilului reprezinta un izvor de suferinte pentru el.

Scoala, alaturi de familie influenteaza, prin conditiile concrete in care se desfasoara procesul de invatamant, personalitatea elevului. Amintim aici:tipul de scoala, traditia scolii, dotarea ei materiala, continutul invatamantului,profesorul.

Relatia profesor-elevi :

Cand relatia profesor-elevi este una negativa, apar carente in viata scolara a copiilor, sunt panditi de pericolul dereglarilor psihice, al tulburarilor de conduita, al ramanerii in urma la invatatura si chiar al esecului scolar.

Indiferenti la ceea ce se petrece dincolo de aparente, pe unii profesori nu-i intereseaza trairile, sentimentele,atitudinile elevilor fata de obligatiile lor scolare sau extrascolare.Lipsa de interes pentru trairile elevului ii pune pe unii profesori in situatia de a nu putea stabili adevarata cauza a unui raspuns mai putin bun dat de acesta la lectie. Ei reactioneaza sanctionand cu nota mica randamentul scazut al elevului.

Raceala in relatiile dintre profesori si elevi este explicata de unii dintre scolari prin diferenta de mentalitate, ca urmare a faptului ca apartin nu atat unor generatii diferite, cat mai ales unor perioade istorice diferite (profesorii" sunt crescuti si educati in perioada comunista ,limitata in ceea ce priveste unele principii de educatie", iar elevii" se formeaza intr-o societate democratica, cu vederi mult mai largi, atat asupra vietii cat si a relatiilor dintre oameni").

Aici nu este vorba de "conflict intre generatii" sau chiar intre mentalitati, determinat de etape istorice diferite, ci despre o situatie mult mai tulburatoare. Ea este generata, pe de o parte, de indiferenta unor profesori, lipsiti de intelegere pentru elevi si problemele lor,iar pe de alta, de o interpretare cel putin curioasa a conceptului de democratie de catre unii elevi, sub influenta unor publicatii( carti, periodice )de calitate indoielnica si a unor filme care, abordand teme din viata sociala si cea scolara, cum ar fi alcoolul, drogurile, violenta relatiilor si unele "libertati" fara nici o legatura cu disciplina scolara, le-au indus un continut deformat al acestei notiuni.

Pentru unii educatori nu prezinta importanta ce este elevul ,ci numai ceea ce va deveni sau ce trebuie sa devina.Acestia nu-l privesc din perspectiva varstei lui, cu intreaga ei paleta de probleme ,ci numai din aceea a profesiei pentru care urmeaza sa se pregateasca. De aceea, el nu are voie sa-si "piarda" timpul jucandu-se pe calculator,privind la televizor, vizionand un spectacol, audiind un concert, practicand un sport sau chiar... visand.

El trebuie sa invete: sa rezolve una dupa alta culegeri intregi de probleme, sa citeasca si sa fiseze sute si sute de pagini de literatura etc.In acest scop "are la dispozitie si... duminicile". Elevul , pus in fata unui numar prea mare de sarcini, pentru a se apara, se vede nevoit sa faca o selectie care nu este intotdeauna cea mai buna Asa apar lacunele in pregatirea lui. In aceasta situatie, activitatea de invatare nu se mai desfasoara in conditii bune,iar copilul nu mai vine cu placere la scoala.

Uneori profesorul, o data cu intrarea in clasa :

• creeaza, printr-o severitate excesiva, o stare de tensiune care aduce elevul ascultat in situatia de a nu fi in stare sa raspunda nici la cea mai banala intrebare.
• lucreaza numai cu elevii buni ,abandonandu-i tocmai pe aceea care ar avea nevoie mai mult de ajutor si stimulare.
• este preocupat de anumite probleme personale, pe care nu reuseste sau nu vrea sa le "uite" cand paseste pragul scolii, stare de tensiune care se reflecta negativ in relatiile sale cu elevii.

Autoritatea gresit inteleasa a profesorului la lectii poate constitui un motiv de suferinta pentru elevi. Privirea aspra, tinuta rigida sunt de natura sa le creeze acestora stare de panica ce poate merge pana la groaza.

Alteori suferinta elevului se datoreste lipsei de incredere a profesorului in capacitatea sa de munca si in cuvantul sau.

De asemenea, neincrederea profesorului in capacitatea elevului de a se afirma intr-un anumit domeniu ,pentru care acesta manifesta aptitudini, dar pe care el nu il ia in considerare, calificandu-l dupa rezultatele slabe obtinute la disciplina pe care o preda, este de natura sa-l descurajeze sau sa-l determine sa se indoiasca cu privire la realizarea proiectelor lui.

Lipsa de interes a profesorului fata de efectul cunostintelor predate - daca ele au fost sau nu intelese, daca au raspuns sau nu unor interese de cunoastere, daca au format sau nu convingeri, daca au dezvoltat sentimente- constituie o noua cauza a unui randament scolar scazut.

lnvatamantul preponderent informativ, care cultiva memoria in defavoarea celorlalte procese de cunoastere, in special a spiritului creator, conduce la neglijarea celorlalte functii ale intelectului, dar si a celorlalte laturi ale personalitatii(vointa, afectivitatea ),deformeaza caracterul.

Si lipsa de unitate in conduita profesorului poate constitui un motiv de nesiguranta si dezorientare a elevilor.

Gesturile profesorului la lectie, mimica sa, cand sunt ne controlate, cand prin repetare devin ticuri, pot abate atentia elevilor de la fondul de idei comunicat, pot produce deruta, pot bloca interesul de cunoastere, impiedicand procesul de invatamant.

Agitatia profesorului si tonalitatea vocii prea ridicata pot perturba, la randul lor, desfasurarea lectiei.

Un motiv de suferinta este agresivitatea in scoala si in afara ei.Agresivitatea este rezultatul unor influente cu incarcatura negativa exercitate asupra unor copii inca de la varsta frageda. Ele vin in primul rand din partea unor familii dezorganizate ,deficitare sub raport formativ.Acestora li se adauga influente nefaste cu sursa in mass-media-este vorba de unele filme care au un impact negativ asupra formarii tineretului, incepand cu cele de desen animat, in care actiunea se desfasoara sub semnul luptei, al distrugerii, zdrobirii, sfartecarii eroilor intre ei si continuand cu filmele de pe marele si micul ecran, in care,sub diverse forme, agresivitatea apare in prim plan. Ea este prezenta si in unele jocuri pe calculator.

Mai pot fi amintiti aici si alti factori: exemplele negative ale mediului de viata al copilului din afara familiei(grupuri de joaca sau de distractie deficitare sub raport etic ), literatura de joasa factura morala( carte si periodice).

Relatia elev-elevi Relatiile afectiv-simpatetice, stabilite intre elev si colectivul clasei constituie pentru cel dintai un stimulent in activitatea scolara, un suport moral pentru depasirea situatiilor stresante prin care poate trece.

Cand elevul este respins de colectiv sau de grupuri formate spontan in interiorul lui dupa diferite criterii( caracter, preocupari, randament la invatatura)ori pus in dificultate de atitudini sau cuvinte insuficient controlate ale educatorului ,el nu are spre cine sa intinda mana dupa ajutor.

Exista elevi care ,prin trasaturile lor puternice de personalitate, se inpun cu usurinta in stima colectivului clasei. Altii simt nevoia si stiu sa stabileasca contactul social cucerind cu usurinta statutul de elevi "populari". Statutul de elev "popular" sau "respins"apare si datorita pozitiei pe care elevul si-o cucereste prin eforturi scolare, gradul sau de sociabilitate, prin preocupari superioare.

Uneori, fara sa-si dea seama, educatorul accentueaza starea de izolare a elevului respins de colectivul clasei din diferite motive si de aceea inchis, prin preferinta sa de a lucra cu elevii deschisi si dinamici, care-i usureaza fuunca didactica.

La aceeasi situatie se ajunge si in cazul cand educatorul manifesta dorinta de a lucra cu elevii mai buni sau de a-i neglija pe cei nou-veniti in clasa.
Alteori, elevul traieste sentimentul de insingurare si datorita indiferentei, in egala masura, a profesorilor si a colegilor, fata de neajunsurile sale.

Cand elevul este respins de colectivul clasei din cauza unui defect fizic (de obicei.
in anii scolari mai mici)sentimentul de insingurare se accentueaza iar el se izoleaza tot mai mult. Exemplele ar putea continua:

-Cu prezentarea cazului elevului timid care,scos la tabla, se pierde, nu mai stie sa raspunda si este biciuit, in egala masura, de observatiile profesorului si de hohotele de ras batjocoritoare ale colegilor;

-Si al elevului admonestat cu cuvinte dure de profesor si privit "de sus" de colegi;
-Si al copilului neglijat sau cu probleme in familie si tinut" pe margine" de colegi care nu-I inteleg drama;

- -Si al antagonismului dintre elevii provenind din familii instarite si cei din familii cu dificultati materiale ,acestia din urma traind un sentiment de inferioritate si de invidie.

Daca parintii:

si-ar aminti mai des ca au fost si ei copii si-ar rezolva problemele familiale s-ar stradui sa se autoperfectioneze sub raport psihopedagogic, relatia parinte-copil ar fi substantial ameliorata.

Daca profesorii:

ar constientiza influenta negativa pe care o poate avea asupra evolutiei copilului o stare prelungita de stres, creata la scoala, uneori paralela celei din familie, sau chiar numai expuneri scurte la situatii stresante ar dovedi interes fata de problemele si trairile elevului, incredere in capacitatea si cuvantul sau, capacitate de auto dominare a nervilor si a unor instincte pnmare ar renunta la suprasolicitarea elevului(supraincarcare cu teme pentru acasa, lucrari de portofoliu si de control la sfarsitul semestrului), la evaluarea randamentului scolar prin verificari stresante-curente si la sfarsit de semestru si-ar controla afirmatiile si atitudinile, s-ar face trecerea de la o relatie asimetrica la una simetrica ,de parteneriat autentic in educatie.

Si parintii si profesorii sunt datori sa-si revizuiasca relatiile deficitare cu copiii:parintii , datorita obligatiei morale pe care si-au asumat-o o data cu aducerea copilului pe lume, profesorii,in virtutea indatoririi umanitare inscrise in cadrul profesiei de dascal.
_{sursa imaginii : freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: familie, scoala, factori, personalitate, educare

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 01 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---