Asistenţa familială în situaţia de divorţ şi postdivorţi - această modalitate constituie a treia strategie de intervenţii sociopsihoterapeutice cu scop de rezolvare optima a situaţiilor de criză conjugală severă, în condiţii de proi tejare a individualităţii partenerilor şi în special a copiilor lor.

Asistenţa psihologică şi psihoterapeutică a acestui gen de cupluri trebuie să se realizeze în special în perioada scurgerii „termenului de gandire" acordat de instanţă. în cadrul procedurilor legale, primind cererea de divorţ, preşedintele instanţei este obligat să dea reclamantului „sfaturi de împăcare", iar dacă aceste sfaturi nu sant urmate, fixează un termen pentru înfăţişareşf ambilor soţi în camera de consiliu ; cand se prezintă părţile, preşedintele stăruie pentru împăcarea lor. în cazul în care, la termenul de înfăţişare, soţii nu se împacă sau soţul pîrît nu se înfăţişează, iar din căsătorie au rezultat copii care sant minori, preşedintele acordă un termen de gandire de cel puţin trei luni şi cel mult de şase luni (I. Filipescu, 1979).

în această perioadă, este necesar să se acorde cuplului asistenţă psihologică şi psihopedagogică specializată,. aceasta fiind posibil de realizat în cadrul- unor cabinete de consiliere conjugală aferente tribunalelor, de către specialişti psihologi şi psihoterapeuţi. Ar fi util ca, după trecerea perioadei de gandire, dacă reclamantul cere judecarea cauzei, el să fie obligat să prezinte în faţa instanţei dovada faptului că a beneficiat de acordarea asistenţei psihologice şi psihoterapeutice de specialitate.

Asistenţa psihoterapeutică şi educaţională este necesar a fi continuată pentru unele cazuri şi postdivorţ, avand în vedere că majoritatea celor care trec prin acest eveniment traumatizant solicită sfat, susţinere, sprijin moral şi afectiv. în special cuplurile divorţate cu copii, ridică multiple probleme privind scindarea şi asimetrizarea structurii de rol parental, cu influenţe psiho şi socio-patogene deosebite asupra copiilor. Reeducarea comportamentului familial, ca şi orientarea unor atitudini profamiliale ulterioare, cu sens echilibrant pentru individ şi de cele mai multe ori şi pentru copiii săi, constituie obiective concrete ale unei asistenţe psihoeducaţionalo a cazurilor de divorţaţi. Reintegrarea în viaţa de familie, prin angajarea într-o nouă parteneritate, constituie cel mai adesea o soluţie benefică, sanogenă.

încercand să sistematizăm posibilităţile optime de desfăşurare a asistenţei psihosocioeducaţionale a familiei (profilactic şi curativ), care în mod necesar este complementară şi sinergică asistenţei medicale (biologice), conturăm în continuare schiţa unui posibil proiect metodologic-organizaţional, care s-o susţină.

---

Tag-uri: familie, cuplu, societate, relatii

---

Categorie: Psihologie  - ( Psihologie - Archiva)

Data Adaugarii: 05 September '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---