Statistics:
Visits: 1,292 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre viata sociala in Mesopotamia - a doua parte
Q: | Intreaba despre Referat despre viata sociala in Mesopotamia - a doua parte |
Pe de alta parte insa regimul familial ii asigura femeii unele drepturi care considerand in general pozitia femeii in Orientul Antic ne surprind.
Astfel, de pilda, in privinta gestiunii bunurilor sale: barbatul care isi repudia fara motiv sotia "de la care n-are nici un copil", trebuia sa-i restituie integral zestrea, plus o parte din averea agonisita impreuna (C. H.; 138). De asemenea, celei de-a doua sotii cu care a avut copii: intreaga dota si jumatate din averea sotului, pentru a-si putea creste copiii (C. H., 137). Apoi: „Mama poate lasa dreptul de mostenire copilului ei pe care-l iubeste mai mult" (C. H., 150). Sotul isi putea repudia sotia numai printr-o hotarire a tribunalului, si numai pentru motive serioase: sterilitate, boala grava, sau neglijarea andatoririlor sale de sotie; ultimul din aceste motive putea lua forme pasibile chiar de pedeapsa capitala.
Dar femeia care nu putea avea copii ii putea oferi sotului drept alternativa o sclava (care nu putea fi apoi vanduta si care devenea libera impreuna cu copiii dupa moartea stapinului). Daca sotul „a fost prins si luat (in robie), iar in casa lui n-a ramas nimic de mincare", sotia putea trai cu un alt barbat si sa aibe cu acesta copii (C. H., 134-136). Altminteri, sotia adulterina era pasibila de pedeapsa capitala: prinsa in flagrant delict, sotul o putea ineca, impreuna cu amantul ei (C. H., 129). Acesta era singurul caz in care adulterul unui barbat, putea fi pedepsit!
In societatea asiriana asupra careia ne da citeva informatii un cod de legi din mileniul al II-lea i.e.n. situatia femeii era incomparabil mai ingrata.
Aici, sotia putea fi repudiata oricand, fara nici o hotarire judecatoreasca si fara sa i se acorde nici o compensatie. Nu isi putea lua inapoi nici chiar propria ei zestre. Barbatul isi putea lua oricand una sau mai multe concubine, carora sa le acorde regim legal de sotii. Obiceiul leviratului capata la asirieni forme barbare: dupa moartea sotului, femeia era obligata sa se casatoreasca cu fratele lui, cu tatal lui, sau chiar cu un fiu al sotului ei dintr-o alta casatoriei Barbatul avea dreptul sa-i aplice sotiei pedepse corporale grele (si, fireste, in caz de infidelitate sa o ucida). Tatal isi considera fiicele ca pe simple sclave, putandu-le vinde oricand. In toata istoria Orientului Antic nu gasim forme atat de cumplite de sclavie familiala ca la asirieni.
Astfel, de pilda, in privinta gestiunii bunurilor sale: barbatul care isi repudia fara motiv sotia "de la care n-are nici un copil", trebuia sa-i restituie integral zestrea, plus o parte din averea agonisita impreuna (C. H.; 138). De asemenea, celei de-a doua sotii cu care a avut copii: intreaga dota si jumatate din averea sotului, pentru a-si putea creste copiii (C. H., 137). Apoi: „Mama poate lasa dreptul de mostenire copilului ei pe care-l iubeste mai mult" (C. H., 150). Sotul isi putea repudia sotia numai printr-o hotarire a tribunalului, si numai pentru motive serioase: sterilitate, boala grava, sau neglijarea andatoririlor sale de sotie; ultimul din aceste motive putea lua forme pasibile chiar de pedeapsa capitala.
Dar femeia care nu putea avea copii ii putea oferi sotului drept alternativa o sclava (care nu putea fi apoi vanduta si care devenea libera impreuna cu copiii dupa moartea stapinului). Daca sotul „a fost prins si luat (in robie), iar in casa lui n-a ramas nimic de mincare", sotia putea trai cu un alt barbat si sa aibe cu acesta copii (C. H., 134-136). Altminteri, sotia adulterina era pasibila de pedeapsa capitala: prinsa in flagrant delict, sotul o putea ineca, impreuna cu amantul ei (C. H., 129). Acesta era singurul caz in care adulterul unui barbat, putea fi pedepsit!
In societatea asiriana asupra careia ne da citeva informatii un cod de legi din mileniul al II-lea i.e.n. situatia femeii era incomparabil mai ingrata.
Aici, sotia putea fi repudiata oricand, fara nici o hotarire judecatoreasca si fara sa i se acorde nici o compensatie. Nu isi putea lua inapoi nici chiar propria ei zestre. Barbatul isi putea lua oricand una sau mai multe concubine, carora sa le acorde regim legal de sotii. Obiceiul leviratului capata la asirieni forme barbare: dupa moartea sotului, femeia era obligata sa se casatoreasca cu fratele lui, cu tatal lui, sau chiar cu un fiu al sotului ei dintr-o alta casatoriei Barbatul avea dreptul sa-i aplice sotiei pedepse corporale grele (si, fireste, in caz de infidelitate sa o ucida). Tatal isi considera fiicele ca pe simple sclave, putandu-le vinde oricand. In toata istoria Orientului Antic nu gasim forme atat de cumplite de sclavie familiala ca la asirieni.
Tag-uri: viata sociala, mesopotamia, referat |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 04 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :