Educaţiei interculturală tinde să întăreasca relaţia şcoală-comunitate care ar presupune respect, toleranţă şi “vizibilitate” culturilor minoritare şi şcolilor multietnice.

Reprezentanţii şcolii trebuie să fie învăţati să depună efort în găsirea soluţiilor supervizării practice a diferenţelor culturale în clase şi utilitatea pedagogică pentru depăşirea obstacolelor posibile în dialogul intercultural.

Aceste competente interculturale sunt destinate a fi integrate în activităţile zilnice ale şcolii şi comunităţii, asfel încât copii rromi şi familiile lor să-şi poată găsi locul în “fotografia şcolii”, să fie accepta� �i dincolo de orice atitudini discriminatorii şi concepţii greşite şi să beneficieze de posibilităţi de dezvoltare. Pentru a se realiza acest standard au fost adoptate câteva imperative:

- îmbunătăţirea mediului de învăţare în şcolile pilot, care vor stimula o dezvoltare adecvată şi implicarea în viaţa fiecărui elev indiferent de mediul cultural;

- adaptările curriculare pentru a crea un context potrivit de comunicare interculturală şi cunoaştere

- îmbunătăţirea metodelor didactice astfel încât profesorii să poată:

a) să recunoască corect şi să valorifice, în activităţile zilnice, diversitatea culturală printr-o evaluare raţională dincolo de concepţii

b) media diferenţele culturale în diferite contexte sociale între cultura şcolară- şi cu uşoare diferenţe- comunităţile rrome

c) beneficieze la maximum de profitul pedagogic al tuturor pretextelor din dezvoltarea interculturală

d) să iniţieze dialoguri în clasă cu fiecare copil

- stimularea interesului şcolilor pilot de a-i implica din punct de vedere creativ în elaborarea documentelor care pot fi experimentate
- formarea abilităţilor şi strategiilor de stabilire a parteneriatelor cu părinţii şi comunitatea

Pot fi găsite activităţi prin intermediul cărora şcolile să promoveze această componentă: activităţi de formare, activităţi de consiliere pentru a identifica aspectele vulnerabile în şcoală şi implementarea cu succes a soluţiilor alese, activitate care se adresează elaborării materialelor care vor arăta experienţele concrete din clasă, documentarea şi monitorizarea activităţilor.

Un interes sporit se va arăta organizării sistematice a activităţilor realizate în fiecare şcoală pentru a menţine configuraţia structurală a practicilor şi experienţelor realizate cu succes, a lecţiilor deja studiate şi a ideilor creative.

Pe lângă cele două ghiduri adresate aspectului intercultural care fac parte din proiect, fiecare şcoală trebuie să elaboreze propriile resurse materiale folosind instrumente didactice sau promovând creaţiile individuale ale elevilor, care ar încuraja iniţiativelor interculturale şi portofolii care vor monitoriza fiecare etapă a dezvoltării proiectului.

Un prim exemplu de concretizare a intenţiilor menţionate mai sus este seminarul de formare: “Educaţia prin şi pentru diversitate culturală”, ţinut la Ploieşti în 7-8dec.2001 care a oferit participanţilor un context productiv pentru asimilarea şi împărtăşirea cunoştinţelor şi a schimbului de experienţă, sugestii şi îmbunătăţiri.

În formarea identităţii un rol important îl are viaţa privată, familia cu zestrea ereditară şi educaţia primită în primii ani de viaţă. În manifestarea ei îşi pun amprenta anturajul, instituţiile educative ş.a. Deci, pentru dezvoltarea personală elementele de viaţă privată şi publică se întrepătrund generând un raport de complementaritate.

Toţi copiii trebuie educaţi pentru a participa deplin şi a contribui la societatea democratică. Aceasta înseamnă că trebuie să le fie transmise principiile democratice de bază.Astfel ei se angajează în apărarea valorilor democratice dobândind cunoştinţele, deprinderile, atitudinile şi abilităţile necesare.Acestea includ un angajament faţă de o ordine socială dreaptă şi umană,încredere mutuală,respect pentru drepturile şi identităţile celorlalti, deschidere, abilităţi analitice, abilităţi interpersonale.

În acest context, educaţia rromilor constituie o problema încă nerezolvată, cu consecinţe vizibile în plan social.Dificultăţile întâmpinate sunt generate de patru categorii de cauze:

a) cele legate de modul de viaţă al rromilor(sărăcie cronică, tradiţii)

b) cauze care ţin de atitudinea cadrelor didactice şi a altor factori responsabili implicaţi în educaţia rromilor

c) o lipsa de corelare legislativă privind protecţia socială şi politica educaţională

d) statutul incert al inspectorilor ÅŸcolari pentru rromi

Marginalizarea rromilor (cel mai adesea nedeclarată) merge de la atitudinea mai puţin binevoitoare faţă de elevi, aşezarea lor în ultimele bănci până la lăsarea de izbelişte a şcolilor şi claselor în care învaţă copii rromi. Mai mult chiar,cadrele didactice din afara etniei, cu grade didactice şi rezultate bune, care predau la aceste clase, sunt marginalizate.

Educatia interculturala este una din dimensiunile educatiei integrale. Criterii de succes în realizarea educaţiei interculturale în şcoală sunt:

a) asigurarea unei balanţe între diferitele finalităţi majore ale educaţiei (scopuri culturale, profesionale de calificare , sociale, de dezvoltare profesională);

b) asigurarea de oportunităţi pentru comunicare şi cooperare, chiar între grupuri diferenţiate;

c) asigurarea de şanse egale de educaţie;

d) reflectarea diverselor realităţi specifice societăţilor multiculturale prin toate tipurile de curriculum;

e) prezentarea informaţiilor din cât mai multe perspective, pentru a stimula conştiinţa diversităţii şi a unităţii prin diversitate.

Rezolvarea problemelor legate de educaţia etnicilor rromi depinde de un complex de factori sociali, culturali, afectivi.Între aceştia se desprind drept cauze principale ale abandonului şcolar sărăcia,tradiţiile etniei şi discriminarea elevilor rromi în cadrul sistemului de învăţământ.

Toţi copiii trebuie să înveţe să trăiscă şi să interacţioneze pozitiv în această lume diversă. Atingerea acestui deziderat presupune implicaţii majore la toate nivelurile învăţământului obligatoriu: politică, structuri,organizaţii,administraţie;relaţii între şcoala şi comunitate; restructurarea şi formare apersonalului; pedagogie; evaluare; selecţia şi repartiţia elevilor, tutoratul; sistemul educativ şi servicii cum ar fi hrană mediul fizic şi, în general etosul şcolii. Să schimbăm ideologia care respinge sau subordonează grupurile minoritare,să facem în aşa fel ca, deţinătorii puterii să opereze într-o manieră justă şi umană.
_{Referinte :
1). Ana Nedelcu: General approach of cultural differences
2). Steps towards an Intercultural School & bridge between us the child
3). Partnership and School Development in Roma Communities
4). Quality in Education. Instruments of self-evaluation
5). Beyond Subjects. A Guide of Cross- Curricular Integrated Learning
sursa imaginii : freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: educatie, interculturala, scoli, rromi, comunitati, minoritati, cultura, copii, scoli

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 01 December '07

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---