Statistics:
Visits: 1,058 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre Jocul ielelor de Camil Petrescu - partea a doua
Q: | Intreaba despre Referat despre Jocul ielelor de Camil Petrescu - partea a doua |
Inainte de a intra in scena Irena Ruscanu, prima persoana care ii va cere lui Gelu sa renunte la campania sa de presa, stim ca documentul respectiv e o scrisoare de dragoste a Mariei Sinesti adresata lui Gelu. Asta inseamna ca hotarandu-se s-o publice, eroul si-a raspuns deja la intrebarea daca are dreptul sa compromita o femeie lovindu-i reputatia si familia sau ca pur si simplu a eliminat intrebarea de la inceput din mintea sa. Pana si Praida om deosebit de sobru se gandeste la aceasta problema delicata intrebandu-l pe Gelu de ce n-a publicat documentul imediat. Raspunsul vine sovaitor aratand ca perspectiva acum este aceea a vietii sociale, deoarece Saru-Sinesti devenise ministrul justitiei.
Nu crima a produs tulburarea in sufletul eroului, ci reprezentarea acestui fapt in constiinta care a avut loc in constiinta mult mai tarziu si din alte motive decat cele de ordin etic sau juridic. Atata timp cat a trait sub lumina dragostei pentru Maria el nu a vazut nimic in afara de sine si numai dupa cedragostea s-a stins din umbra constiintei a tasnit crima lui Sinesti. Astfel drama ne propune o calatorie in imperiul subiectiv al unei constiinte umane de o mare complexitate.
In momentul intrarii in scena a Irenei Ruscanu, Gelu e ferm hotarat sa divulge crima lui Sinesti, nimic nu pare ca ar putea sa-i clinteasca hotararea. Irena Ruscanu, matusa care l-a crescut, tinandu-i loc de mama vine sa-l roage a inceta campania impotriva lui Sinesti in numele unui lucra sacra pentru Gelu: amintirea tatalui sau, Grigore Ruscanu. O poveste veche ingropata de tacerea a doi oameni, nestiuta de Gelu, e scoasa la iveala de brutalitatea acestor clipe dramatice: cu ani in urma Sinesti a facut un gest de mare generozitate fata de Grigore Ruscanu, acoperindu-l financiar si moral cand acesta delapidase o suma importanta de bani pierduta la carti. In sufletul eroului crispat si dezgustat aceasta rasturnare a imaginii tatalui sau vine ca o lovitura de gratie. Durerosul exemplu de necinste nu-l doboara insa. Revoltat impotriva tatalui sau si despartindu-se de imaginea acestuia, Gelu Ruscanu are taria de a-si sacrifica numele - adica reputatia familiei, asa cum isi sacrificase anterior clasa sociala si familia iubita.
Numai ideea de dreptate ramane vie in constiinta sa Pentru Gelu Ruscanu dreptatea e o idee, o monada absoluta in puritatea ei. Discutia cu Praida in care acesta isi expune o alta conceptie asupra dreptatii, il zdruncina ramanand "inmarmurit, palid, extenuat". Praida ii arata lui Gelu ca ideea de dreptate trebuie coborata din sfera abstracta a teoriei si aplicata la necesitatea istorica concreta. Un mod de a gandi dialectic in fata unei gandiri matafizice.
Fata de confruntarea cu Praida intalnirea lui Gelu Ruscanu cu Saru-Sinesti, se situeaza pe o pozitie simetrica corespunzatoare simetriei celor doua personaje in raport cu eroul dramei. Praida si Sinesti sunt amandoi oameni tari, inflexibili. Saru-Sinesti, avocat cu o reputatie exceptionala in salile tribunalelor, e un luptator mai abil decat Gelu Ruscanu. Toate intrebarile lui lovesc subtil si perfid in acele puncte vulnerabile din constiinta eroului. Replicile sarcastice ale lui Sinesti si abilitatea diabolica cu care conduce discutia pe terenul strict al logicii fac din aceasta scena momentul cel mai puternic din piesa.
Nu crima a produs tulburarea in sufletul eroului, ci reprezentarea acestui fapt in constiinta care a avut loc in constiinta mult mai tarziu si din alte motive decat cele de ordin etic sau juridic. Atata timp cat a trait sub lumina dragostei pentru Maria el nu a vazut nimic in afara de sine si numai dupa cedragostea s-a stins din umbra constiintei a tasnit crima lui Sinesti. Astfel drama ne propune o calatorie in imperiul subiectiv al unei constiinte umane de o mare complexitate.
In momentul intrarii in scena a Irenei Ruscanu, Gelu e ferm hotarat sa divulge crima lui Sinesti, nimic nu pare ca ar putea sa-i clinteasca hotararea. Irena Ruscanu, matusa care l-a crescut, tinandu-i loc de mama vine sa-l roage a inceta campania impotriva lui Sinesti in numele unui lucra sacra pentru Gelu: amintirea tatalui sau, Grigore Ruscanu. O poveste veche ingropata de tacerea a doi oameni, nestiuta de Gelu, e scoasa la iveala de brutalitatea acestor clipe dramatice: cu ani in urma Sinesti a facut un gest de mare generozitate fata de Grigore Ruscanu, acoperindu-l financiar si moral cand acesta delapidase o suma importanta de bani pierduta la carti. In sufletul eroului crispat si dezgustat aceasta rasturnare a imaginii tatalui sau vine ca o lovitura de gratie. Durerosul exemplu de necinste nu-l doboara insa. Revoltat impotriva tatalui sau si despartindu-se de imaginea acestuia, Gelu Ruscanu are taria de a-si sacrifica numele - adica reputatia familiei, asa cum isi sacrificase anterior clasa sociala si familia iubita.
Numai ideea de dreptate ramane vie in constiinta sa Pentru Gelu Ruscanu dreptatea e o idee, o monada absoluta in puritatea ei. Discutia cu Praida in care acesta isi expune o alta conceptie asupra dreptatii, il zdruncina ramanand "inmarmurit, palid, extenuat". Praida ii arata lui Gelu ca ideea de dreptate trebuie coborata din sfera abstracta a teoriei si aplicata la necesitatea istorica concreta. Un mod de a gandi dialectic in fata unei gandiri matafizice.
Fata de confruntarea cu Praida intalnirea lui Gelu Ruscanu cu Saru-Sinesti, se situeaza pe o pozitie simetrica corespunzatoare simetriei celor doua personaje in raport cu eroul dramei. Praida si Sinesti sunt amandoi oameni tari, inflexibili. Saru-Sinesti, avocat cu o reputatie exceptionala in salile tribunalelor, e un luptator mai abil decat Gelu Ruscanu. Toate intrebarile lui lovesc subtil si perfid in acele puncte vulnerabile din constiinta eroului. Replicile sarcastice ale lui Sinesti si abilitatea diabolica cu care conduce discutia pe terenul strict al logicii fac din aceasta scena momentul cel mai puternic din piesa.
Tag-uri: jocul ielelor, camil petrescu, referat |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 09 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :