"Dreptatea fara forta e neputincioasa, forta fara dreptate este tiranie" Blaise Pascal

Intr-o abordare de tip traditional, invatamantul din Romania nu a pus accentul pe educatia pentru o cetatenie democratica. Lumea in care se dezvolta astazi copiii nostri este complexa si contradictorie. Problemele acestei realitati se cer a fi rezolvate cu solutii rapide si flexibile. Copiii trebuie pregatiti sa inteleaga, sa stie sa accepte si sa stapaneasca schimbarile permanente. De aceea scopul sistemului de invatamant actual si-a largit sfera de cuprindere urmarind in mod special si formarea, dezvoltarea si exersarea competentelor social-civice democratice necesare tinerilor pentru participarea activa la viata sociala prin respectarea drepturilor omului spre a-i pregati pentru viata si activitate intr-o societate democratica, precum si adaptarea lor la conditiile mereu schimbatoare ale societatii.Tendintele majore ale reformelor curriculum-ului in plan European constau in: educatia pentru toti, dezvoltarea unor atitudini dezirabile,a gandirii critice, preocuparea pentru adecvarea instruirii la nevoile fiecarui individ, maximizarea potentialului fiecarui copil si predarea - invatarea centrate pe elev.

Anii '90 au reprezentat atat pentru Romania cat si pentru alte tari ale lumii o perioada a transformarilor istorice care au influentat evolutia constiintei civice si a educatiei pentru cetatenie: tranzitiile postcomuniste, criza statului bunastarii, globalizarea economica si culturala. Aceasta perioada a fost numita de Ralf Dahrendorf decada "cetateniei". Cunoastem cu totii faptul ca Revolutia din 1989 a avut ca scop inlaturarea dictaturii si instaurarea unui stat de drept democratic. Pentru o lunga perioada de timp termenul "democratie" a fost inteles in mod eronat, folosit ca un cuvant cu forma dar fara fond, fiind inteles ca o eliberare de toate restrictiile impuse in regimul comunist, dar intr-o maniera exagerata, cetatenii luandu-si libertati care puteau foarte usor degenera in incalcarea drepturilor celorlalti sau chiar in delicventa.

Din acel moment invatamantul a fost cel care a preluat responsabilitatea explicarii termenului "democratie". Originile democratiei, ca idee si practica, merg inapoi spre orasele-state grecesti din secolul al Vlea i.Hr. La vremea aceea, insemna pur si simplu "domnia cetatenilor" (demos) si fusese inventata pentru a permite tuturor cetatenilor sa aiba un cuvant de spus in deciziile care ii afectau pe toti (democratie directa). Democratiile contemporane sunt toate diferite de vechiul model grecesc devenind treptat un model mondial, acela al democratiei reprezentative dar si al celei participative.
Fenomenul lipsei de interes si de implicare a tinerilor si chiar a adultilor, in viata publica si politica a fost denumit drept "deficit democratic" (Janoski, 1998). Acest fenomen este observat si in ziua de azi (daca luam in considerare procentul participantilor la vot, dintre cetatenii care au acest drept, care nu depaseste 55%) si este datorat, in mare parte, conceptiilor invechite mostenite de la fostul regim comunist, care reducea drepturile cetateanului la maxim, acesta fiind unul dictatorial.

De aceea se impune implementarea educatiei pentru cetatenie democratica in invatamantul romanesc si tratarea ei ca prioritate a reformelor educationale. Aceasta este vazuta ca instrument al coeziunii sociale, bazata pe drepturile si responsabilitatile cetatenilor. De asemenea, reprezinta o dimensiune majora a politicilor educationale in toate tarile europene. Astfel, putem afirma ca educatia pentru cetatenie democratica este un scop educational, dirijand sistemul de invatamant catre un set de valori comune, cum ar fi: diversitatea, pluralismul, drepturile omului, justitia sociala, bunastarea, solidaritatea.

Cetatenia inseamna in acelasi timp un statut si un rol. Ca statut juridic si politic, cetatenia reprezinta ansamblul de drepturi si libertati pe care statul le acorda cetatenilor sai, un echilibru intre drepturi si indatoriri, un contract civic intre stat si individ, asigurarea accesului la viata publica si participarea civica. Ca rol social, cetatenia reprezinta una dintre identitatile individului presupunand dezvoltarea anumitor competente care fac posibila exercitarea efectiva a statutului de cetatean. Mai nou, cetatenia este din ce in ce mai putin legata deun anumit teritoriu vorbindu-se despre o cetatenie transnationala.

Nucleul educatiei pentru cetatenie democratica il reprezinta formarea copiilor, tinerilor si adultilor pentru a deveni cetateni activi si responsabili, obiectivele acesteia vizand complexul cunostinte - capacitati - atitudini - valori, rolul central in acest tip de educatie fiind al profesorilor, data fiind deplasarea accentului de la o abordare "ingusta" la o abordare bazata pe cunoastere si pe capacitatea de intelegere, pe experiente directe si pe promovarea valorilor civice si democratice.

Educatia pentru cetatenie democratica isi propune promovarea drepturilor si indatoririlor cetatenesti care sunt stabilite prin Constitutia statului in care isi are rezidenta persoana respectiva. Drepturile omului se refera la diferite domenii ale vietii in societate: dreptul la educatie, dreptul la libertate si la securitate, dreptul la respectarea vietii de familie si a vietii private, dreptul la viata, dreptul la la gandire, conststiinta si credinta religioasa, libertatea de exprimare, libertatea de miscare, libertatea de asociere.

Unul dintre drepturile fundamentale ale omului este dreptul de a fi egali indiferent de rasa, sex, limba, religie, opinie politica. Dreptul tuturor persoanelor de a trai in demnitate nu poate fi niciodata anulat. Uneori, diferentele dintre oameni nu se nasc din insusirile lor, ci din prejudecatile celorlalti fata de ei. Un exemplu concludent in acest sens il reprezinta problematica integrarii sociale a minoritatilor nationale, cu precadere a rromilor.

Dealungul timpului cercetarea privitoare la minoritatile etnice si la raporturile interetnice in cursul istoriei Romaniei nu a depasit mult sfera pitorescului vietii diferitelor etnii care reprezinta minoritatile nationale in tara noastra. Peste tot in lume rromii sunt perceputi ca o populatie asociata cu un statut social inferior, in raport cu care populatia majoritara manifesta, in grade diferite, o atitudine mai degraba negativa. Ar fi insa absolut gresit a spune ca rromii au starnit in colectivitatea romaneasca in mod exclusiv sentimente negative. Am putea spune ca reactia a fost mai degraba ambivalenta. "Tigan" a reprezentat un termen cu o semnificatie nu in totalitate negativa. Nu de putine ori el ascundea si o doza importanta de simpatie si pretuire. Expresia "al dracului tigan", intalnita frecvent in limbajul comun, exprima o secreta apreciere.

Atitudinea majoritatii fata de tigani este exprimata clar de cercetarile sociologice. O ancheta privitoare la conlocuirea etnica in Romania a stabilit ca 40% din populatie are sentimente foarte negative fata de tigani, 34% are sentimente nefavorabile, in timp ce doar 19% are sentimente favorabile, iar 2% sentimente foarte favorabile. Respingerea se datoreaza, in principal, stilului de viata al rromilor. In prezent, tiganii din Romania considera ca sunt discriminati si li se incalca si drepturile. De exemplu: neavand asigurare medicala si medic de familie nu pot primi mgrijiri sanitaro-medicale; neavand o calificare moderna li se refuza angajarea in munca si, asupra lor plutind incertitudinea, uneori nu sunt primiti in anumite locuri publice. Pe de o parte este ceva normal sa nu primesti ingrijiri medicale sau sa nu obtii locul de munca dorit daca nu indeplinesti anumite conditii ca cea de asigurat sau califlcat intr-o anume meserie.Guvernul Romaniei a adoptat, insa, Cadrul General pentri elaborarea Cartei Albe in care se stipuleaza imbunatatirea accesului rromilor la serviciile medicale publice preventive si curative prin institutionalizarea sistemului de mediatori sanitari, si prin programe de informare si consultanta pentru mame si copii in comunitatile de rromi.
Nu putem spune ca acestei populatii nu i s-a oferit nici un fel de sansa. In general,ei au refuzat sistematic sa se supuna normelor societatii moderne, in genere, si a societatii romanesti in particular. Ei trebuie sa inteleaga ca pentru ei se face ceva,ca se identifica solutii pentru includerea efectiva a rromilor in sistemul de protectie sociala, chiar daca nu intr-un ritm rapid sau dorit.
Se poate estima ca in momentul actual, in populatia de tigani se gasesc trei atitudini distincte fata de identitatea etnica.

Acceptarea identitatii de tigan, impreuna cu intregul mod de viata traditional §i cu inevitabilitatea problemelor generate de acesta. Pentru foarte putinii tigani bogati, o asemenea atitudine este mult mai simpla. Pentru marca masa de tigani care se confrunta cu multimea de probleme economice si sociale curente, o asemenea acceptare este diflcila, avand adesea in ea o nuanta de resemnare disperata.
Dorinta de asimilare la populatia majoritara, insotita de insu§irea modului de viata modern.

Modernizarea modului de viata complementar cu promovarea in noi forme a propriei identitati etnice.

Exista deja o multime de tigani care au adoptat un mod modern de viata si care pot stabili o anumita exemplaritate. Pe de alta parte, mentinerea modului traditional de viata pare sa reprezinte o piedica majora in calea modernizarii, atat direct, cat §i indirect. Pattern-urile culturale mostenite ingusteaza libertatea individului, inchizand sau micsorand substantial sansele unei evolutii sociale normale intr-o societate moderna.

Daca la cele spuse pana acum adaugam si stigma sociala asociata cu apartenenta la comunitatea de tigani, mai putin importanta pentru romii care
adopta modul traditional de viata, dar poate deveni mult mai dificil de suportat pentru cei care vor sa se integreze intr-un mod de viata modern, vom intelege ca cei care vor sa traiasca la nivelul societatii moderne sunt tentati mai degraba sa iasa din cultura rroma, asimiland pattern-urile culturale si modul de viata al comunitatii majoritare, desolidarizandu-se cultural de comunitatea etnica din care provin, si intr-adevar, ea cunoaste un anumit proces de disipare in populatia majoritara.Sunt frecvente situatiile in care tigani, identificati ca atare de cei din jur, s-au declarat romani sau, in unele zone cu populatie maghiara majoritara, maghiari. Afirmatia ,,eu sunt roman" este cel mai adesea facuta uneori ca un gest de desolidarizare de un modul lor de viata. In Romania pot fi gasiti multi specialisti cu inalta calificare, intelectuali de prestigiu proveniti din familii de tigani. Cei mai adesea ei nu se defmesc pe ei insisi ca rromi.

Constiinta apartenentei etnice este o variabila - cheie in procesul de schimbare. Aceasta contiinta actioneaza in feluri diferite in situatii diferite. La cei care traiesc in pattern-ul traditional, aceasta constiinta este o instanta care in anumite situatii poate frana modernizarea. Ea este de asemenea un factor de solidaritate. La cei care si-au schimbat modul de viata, exista o tendinta ambivalenta. Unii se asimileaza in masa populatiei majoritare, fara probleme speciale. Premisele sunt favorabile: sistemul de valori al unei vieti de tip european/modern este inalt impartasit; limba comunitatii dominante este cunoscuta; religia acesteia este impartasita, in rest. Dezvoltarea sectorului de educatie pentru rromi fac vagile elemente de cultura traditionala ce dau culoare apartenentei etnice sa fie transmise in societatea moderna nu atat prin mecanismele informale ale comunitatii locale, cat prin invatamant, prin activitatile comunitare, deci ele putand fi impartasite fara nici o problema. Deci, pentru o mare parte dintre romii care si-au scimbat modul de viata, evolutia cea mai probabila este asimilarea intr-o masa de populatie cu o coloratura etnica destul de superficiala, elementul distinctiv ramas fiind mai mult limba si eel mai adesea nici aceasta.

Exista si tigani care, schimbandu-si modul de viata, isi asuma explicit apartenenta lor etnica, in general acestia sunt intelectualii care s-au angajat activ in miscarea politica si social-culturala de promovare a intereselor comunitatii de rromi.
Numarul acestor intelectuali este inevitabil restrans si, probabil, si in viitor va ramane astfel. Probabil ca vor fi activi cei legati de activitatea de reprezentare politica si culturala a tiganilor si de suportul social al lor. Este clar insa ca ei vor avea un rol crucial m procesul de schimbare globala a relatiei dintre comunitatea de tigani si ansarnblul colectivitatii. Ei vor deschide perspectiva afirmarii moderne a tiganilor, oferind simboluri culturale recunoscute si respectate, contribuind masiv la reconsiderarea atitudinii populatiei majoritare fata de tigani.

Sistemul de invatamant are rolul de a constientiza si populatia majoritara a Romaniei de importanta practicarii drepturilor omului in scoala, dand prioritate unei abordari cooperative si instaurarea unui climat de incredere in clasa fara discriminare rasiala. Acest lucru se poate realiza printr-o mai buna cunoastere a culturii rrome cu ajutorul unui manual de educatie interculturala pentru formarea initiala a functionarilor publici, a cadrelor militare si de politie care lucreaza cu sau in comunitatile de rromi.

In cazul lor modul de viata pare sa reprezinte componenta cea mai importanta a profilului etnic specific, aici putandu-se identifica probabil diferenta majora dintre rromi si celelalte comunitati etnice. Modul de viata consta efectiv in lucruri sociale, incepand cu locuinta si imbracamintea si sfarsind cu modul de a obtine resursele necesare vietii.

Si romanii pot fi vazuti in contextul cultural si social specific tarii noastre de catre cetatenii tarilor dezvoltate unde suntem perceputi ca un popor sarac, dispus la orice pentru un castig relativ mic in viziunea lor.Astfel ca , daca dorim sa nu fim nici noi tratati cu superioritate de altii trebuie ca noi insine sa fim un exemplu in acest sens.

Deseori rromii sunt victime nu atat ale unor comportamente violente, de agresiune fizica, ci ale unor discriminari etnice si sociale mai putin vizibile: respingere, ignorare, persiflare.De regula, partea marginalizata are doua posibilitati: fie sa evite conflictul, sa se automarginalizeze, fie sa raspunda cu agresivitate fizica, cu violenta, semn al disperarii, frustrarii, ostilitatii acumulate.Tocmai aceste lucruri trebuie evitate prin educatia atat a ne-rromilor cat si a rromilor datorita faptului ca ele sunt cele care ridica un zid si mai mare intre etnii, dincolo de neintelegerea culturii si gandirii proprii tiganilor.
Situatia de azi a acestei populatii si problemele specifice cu care ea se confrunta sunt, in buna parte, rezultatele istoriei.

Schimbarea acestei situatii depinde de noi toti: profesori, elevi; rromi sau ne-rromi prin punerea in aplicare a proiectului privind educatia pentru cetatenia democratica respectand cu totii caracteristicile esentiale ale acesteia:
• constituie o experienta de invatare permanenta si un proces participativ dezvoltat in diferite contexte;
• ofera tuturor etniilor instrumente pentru a juca un rol activ in viata publica si pentru a trasa in mod constient si responsabil propriul destin si pe cel al societatii in care traiesc;
• are ca obiectiv dezvoltarea unei culturi a drepturilor omului care va asigura respectarea deplina a acestor drepturi si intelegerea responsabilitatilor care decurg din acestea;
• pregateste oamenii sa traiasca intr-o societate multiculturala si sa abordeze diferentele in cunostinta de cauza, cu sensibilitate, tolerant si moral;
• intareste coeziunea sociala, intelegerea reciproca si solidaritatea;
• poate sa includa toate grupele de varsta si sectoarele societatii.

Educatia pentru cetatenia democratica este de fapt o chemare a tuturor cetatenilor Europei spre colaborare intr-un domeniu foarte important al vietii sociale si spre comunicare, spre deschidere catre practici si experiente care ne-ar putea fi de folos, este o chemare catre ruperea barierelor comunicationale si de orice alt ordin care mai exista azi in Europa si in lume.
<sub>Referinte :
1. Abraham P., Badescu I. “Conlucrarea etnica in Romania.Rezultate ale cercetarilor de teren” in “Sociologie romaneasca”,SN.V,1994 , nr.2-3
2. Bogdan, Adrian “Protectia juridical a drepturilor omului”, Ed. Genessa, Craiova, 2001
3. Bradut, Avram “Specificul, organizarea si modul de viata al comunitatii tiganilor”, Ed. Beladi, Craiova, 1999
4. Rotariu, Traian si Ilut, Petru “Relatiile interetnice”, vol. “Sociologie generala”, Ed. Mesagerul, Cluj Napoca, 1996
5. Otovescu, Dumitru “Grupurile entice”, vol. “Probleme fundamentale ale sociologiei”, Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, 1997,p.213-215
6. Merfea, Mihai “Despre integrarea sociala a rromilor. Participare sin u asimilare” in “Sociologie romaneasca”, SN.V, 1994
7. Kerr, David Studiu: “Educatia pentru cetatenie reflectata in curriculum: o analiza internationala”, Fundatia Natiuonala pentru cercetare in Educatie, Marea Britanie
8. “Dictionar de sociologie Oxford” Editat de Gordon Marshall, Univers enciclopedic, Bucuresti, 2003
9. civica-online.ro/cetatenie/cetatenie_democratica.html “Ce inseamna ECD”
10. civica-online.ro/competente/competente.html “ECD - concepte si componente cheie”
11. civica-online.ro/ecd_europa/index.html
12. edu.ro/cpress3129.htm
13. almamater.md/articles/523/
14. www.intercultural.ro/british/index.html
sursa imaginii : travelwhsteve.blogspot.com</sub>

---

Tag-uri: rroma, tigani, discriminare, marginalizare, comunitatea de rromi

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 12 December '07

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---