Statistics:
Visits: 1,311 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Criterii de succes in realizarea educatiei interculturale in scoala
Q: | Intreaba despre Criterii de succes in realizarea educatiei interculturale in scoala |
În contextul misiunii generale a proiectului – Îmbunatăţirea situaţiei şcolare a copiilor rromi – componenta Educaţiei Interculturale tinde să întăreasca relaţia şcoală-comunitate care ar presupune respect, toleranţă şi “vizibilitate†culturilor minoritare şi şcolilor multietnice.
Reprezentanţii şcolii sunt învăţati să depună efort în găsirea soluţiilor supervizării practice a diferenţelor culturale în clase şi utilitatea pedagogică pentru depăşirea obstacolelor posibile în dialogul intercultural.
Aceste competente interculturale sunt destinate a fi integrate în activităţile zilnice ale ÅŸcolii ÅŸi comunităţii, asfel încât copi i rromi ÅŸi familiile lor să-ÅŸi poată găsi locul în “fotografia ÅŸcoliiâ€, să fie acceptaÅ£i dincolo de orice atitudini discriminatorii ÅŸi concepÅ£ii greÅŸite ÅŸi să beneficieze de posibilităţi de dezvoltare. Pentru a se realiza acest standard au fost adoptate câteva imperative:
- îmbunătăţirea mediului de învăţare în şcolile pilot, care vor stimula o dezvoltare adecvată şi implicarea în viaţa fiecărui elev indiferent de mediul cultural;
- adaptările curriculare pentru a crea un context potrivit de comunicare interculturală şi cunoaştere
- îmbunătăţirea metodelor didactice astfel încât profesorii să poată:
a) să recunoască corect şi să valorifice, în activităţile zilnice, diversitatea culturală printr-o evaluare raţională dincolo de concepţii
b) media diferenţele culturale în diferite contexte sociale între cultura şcolară- şi cu uşoare diferenţe- comunităţile rrome
c) beneficieze la maximum de profitul pedagogic al tuturor pretextelor din dezvoltarea interculturală
d) să iniţieze dialoguri în clasă cu fiecare copil
- stimularea interesului şcolilor pilot de a-i implica din punct de vedere creativ în elaborarea documentelor care pot fi experimentate
- formarea abilităţilor şi strategiilor de stabilire a parteneriatelor cu părinţii şi comunitatea
Pot fi găsite activităţi prin intermediul cărora şcolile să promoveze această componentă: activităţi de formare, activităţi de consiliere pentru a identifica aspectele vulnerabile în şcoală şi implementarea cu succes a soluţiilor alese, activitate care se adresează elaborării materialelor care vor arăta experienţele concrete din clasă, documentarea şi monitorizarea activităţilor.
Un interes sporit se va arăta organizării sistematice a activităţilor realizate în fiecare şcoală pentru a menţine configuraţia structurală a practicilor şi experienţelor realizate cu succes, a lecţiilor deja studiate şi a ideilor creative.
Pe lângă cele două ghiduri adresate aspectului intercultural care fac parte din proiect, fiecare şcoală trebuie să elaboreze propriile resurse materiale folosind instrumente didactice sau promovând creaţiile individuale ale elevilor, care ar încuraja iniţiativelor interculturale şi portofolii care vor monitoriza fiecare etapă a dezvoltării proiectului.
Un prim exemplu de concretizare a intenÅ£iilor menÅ£ionate mai sus este seminarul de formare: “EducaÅ£ia prin ÅŸi pentru diversitate culturalăâ€, Å£inut la PloieÅŸti în 7-8dec.2001 care a oferit participanÅ£ilor un context productiv pentru asimilarea ÅŸi împărtăşirea cunoÅŸtinÅ£elor ÅŸi a schimbului de experienţă, sugestii ÅŸi îmbunătăţiri.
În formarea identităţii un rol important îl are viaţa privată, familia cu zestrea ereditară şi educaţia primită în primii ani de viaţă. În manifestarea ei îşi pun amprenta anturajul, instituţiile educative ş.a. Deci, pentru dezvoltarea personală elementele de viaţă privată şi publică se întrepătrund generând un raport de complementaritate.
Toţi copiii trebuie educaţi pentru a participa deplin şi a contribui la societatea democratică. Aceasta înseamnă că trebuie să le fie transmise principiile democratice de bază.Astfel ei se angajează în apărarea valorilor democratice dobândind cunoştinţele, deprinderile, atitudinile şi abilităţile necesare.Acestea includ un angajament faţă de o ordine socială dreaptă şi umană,încredere mutuală,respect pentru drepturile şi identităţile celorlalti, deschidere, abilităţi analitice, abilităţi interpersonale.
În acest context, educaţia rromilor constituie o problema încă nerezolvată, cu consecinţe vizibile în plan social.Dificultăţile întâmpinate sunt generate de patru categorii de cauze:
a) cele legate de modul de viaţă al rromilor(sărăcie cronică, tradiţii)
b) cauze care ţin de atitudinea cadrelor didactice şi a altor factori responsabili implicaţi în educaţia rromilor
c) o lipsa de corelare legislativă privind protecţia socială şi politica educaţională
d) statutul incert al inspectorilor ÅŸcolari pentru rromi
Marginalizarea rromilor( cel mai adesea nedeclarată) merge de la atitudinea mai puţin binevoitoare faţă de elevi, aşezarea lor în ultimele bănci până la lăsarea de izbelişte a şcolilor şi claselor în care învaţă copii rromi.Mai mult chiar,cadrele didactice din afara etniei, cu grade didactice şi rezultate bune, care predau la aceste clase, sunt marginalizate.
EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ este una din dimensiunile EDUCAŢIEI INTEGRALE. CRITERII DE SUCCES în realizarea educaţiei interculturale în şcoală sunt:
a) asigurarea unei balanţe între diferitele finalităţi majore ale educaţiei (scopuri culturale, profesionale de calificare , sociale, de dezvoltare profesională);
b) asigurarea de oportunităţi pentru comunicare şi cooperare, chiar între grupuri diferenţiate;
c) asigurarea de şanse egale de educaţie;
d) reflectarea diverselor realităţi specifice societăţilor multiculturale prin toate tipurile de curriculum;
e) prezentarea informaţiilor din cât mai multe perspective, pentru a stimula conştiinţa diversităţii şi a unităţii prin diversitate.
Rezolvarea problemelor legate de educaţia etnicilor rromi depinde de un complex de factori sociali, culturali, afectivi.Între aceştia se desprind drept cauze principale ale abandonului şcolar sărăcia,tradiţiile etniei şi discriminarea elevilor rromi în cadrul sistemului de învăţământ.
Toţi copiii trebuie să înveţe să trăiscă şi să interacţioneze pozitiv în această lume diversă.Atingerea acestui deziderat presupune implicaţii majore la toate nivelurile învăţământului obligatoriu:politică, structuri,organizaţii,administraţie;relaţii între şcoala şi comunitate; restructurarea şi formarea personalului;pedagogie;evaluare;selecţia şi repartiţia elevilor, tutoratul;sistemul educativ şi servicii cum ar fi hrană mediul fizic şi, în general etosul şcolii.Să schimbăm ideologia care respinge sau subordonează grupurile minoritare,să facem în aşa fel ca,deţinătorii puterii să opereze într-o manieră justă şi umană.
Referinte:
1). Ana Nedelcu: General approach of cultural differences
2). Steps towards an Intercultural School & bridge between us the child
3). Partnership and School Development in Roma Communities
4). Quality in Education. Instruments of self-evaluation
5). Beyond Subjects. A Guide of Cross- Curricular Integrated Learning
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Reprezentanţii şcolii sunt învăţati să depună efort în găsirea soluţiilor supervizării practice a diferenţelor culturale în clase şi utilitatea pedagogică pentru depăşirea obstacolelor posibile în dialogul intercultural.
Aceste competente interculturale sunt destinate a fi integrate în activităţile zilnice ale ÅŸcolii ÅŸi comunităţii, asfel încât copi i rromi ÅŸi familiile lor să-ÅŸi poată găsi locul în “fotografia ÅŸcoliiâ€, să fie acceptaÅ£i dincolo de orice atitudini discriminatorii ÅŸi concepÅ£ii greÅŸite ÅŸi să beneficieze de posibilităţi de dezvoltare. Pentru a se realiza acest standard au fost adoptate câteva imperative:
- îmbunătăţirea mediului de învăţare în şcolile pilot, care vor stimula o dezvoltare adecvată şi implicarea în viaţa fiecărui elev indiferent de mediul cultural;
- adaptările curriculare pentru a crea un context potrivit de comunicare interculturală şi cunoaştere
- îmbunătăţirea metodelor didactice astfel încât profesorii să poată:
a) să recunoască corect şi să valorifice, în activităţile zilnice, diversitatea culturală printr-o evaluare raţională dincolo de concepţii
b) media diferenţele culturale în diferite contexte sociale între cultura şcolară- şi cu uşoare diferenţe- comunităţile rrome
c) beneficieze la maximum de profitul pedagogic al tuturor pretextelor din dezvoltarea interculturală
d) să iniţieze dialoguri în clasă cu fiecare copil
- stimularea interesului şcolilor pilot de a-i implica din punct de vedere creativ în elaborarea documentelor care pot fi experimentate
- formarea abilităţilor şi strategiilor de stabilire a parteneriatelor cu părinţii şi comunitatea
Pot fi găsite activităţi prin intermediul cărora şcolile să promoveze această componentă: activităţi de formare, activităţi de consiliere pentru a identifica aspectele vulnerabile în şcoală şi implementarea cu succes a soluţiilor alese, activitate care se adresează elaborării materialelor care vor arăta experienţele concrete din clasă, documentarea şi monitorizarea activităţilor.
Un interes sporit se va arăta organizării sistematice a activităţilor realizate în fiecare şcoală pentru a menţine configuraţia structurală a practicilor şi experienţelor realizate cu succes, a lecţiilor deja studiate şi a ideilor creative.
Pe lângă cele două ghiduri adresate aspectului intercultural care fac parte din proiect, fiecare şcoală trebuie să elaboreze propriile resurse materiale folosind instrumente didactice sau promovând creaţiile individuale ale elevilor, care ar încuraja iniţiativelor interculturale şi portofolii care vor monitoriza fiecare etapă a dezvoltării proiectului.
Un prim exemplu de concretizare a intenÅ£iilor menÅ£ionate mai sus este seminarul de formare: “EducaÅ£ia prin ÅŸi pentru diversitate culturalăâ€, Å£inut la PloieÅŸti în 7-8dec.2001 care a oferit participanÅ£ilor un context productiv pentru asimilarea ÅŸi împărtăşirea cunoÅŸtinÅ£elor ÅŸi a schimbului de experienţă, sugestii ÅŸi îmbunătăţiri.
În formarea identităţii un rol important îl are viaţa privată, familia cu zestrea ereditară şi educaţia primită în primii ani de viaţă. În manifestarea ei îşi pun amprenta anturajul, instituţiile educative ş.a. Deci, pentru dezvoltarea personală elementele de viaţă privată şi publică se întrepătrund generând un raport de complementaritate.
Toţi copiii trebuie educaţi pentru a participa deplin şi a contribui la societatea democratică. Aceasta înseamnă că trebuie să le fie transmise principiile democratice de bază.Astfel ei se angajează în apărarea valorilor democratice dobândind cunoştinţele, deprinderile, atitudinile şi abilităţile necesare.Acestea includ un angajament faţă de o ordine socială dreaptă şi umană,încredere mutuală,respect pentru drepturile şi identităţile celorlalti, deschidere, abilităţi analitice, abilităţi interpersonale.
În acest context, educaţia rromilor constituie o problema încă nerezolvată, cu consecinţe vizibile în plan social.Dificultăţile întâmpinate sunt generate de patru categorii de cauze:
a) cele legate de modul de viaţă al rromilor(sărăcie cronică, tradiţii)
b) cauze care ţin de atitudinea cadrelor didactice şi a altor factori responsabili implicaţi în educaţia rromilor
c) o lipsa de corelare legislativă privind protecţia socială şi politica educaţională
d) statutul incert al inspectorilor ÅŸcolari pentru rromi
Marginalizarea rromilor( cel mai adesea nedeclarată) merge de la atitudinea mai puţin binevoitoare faţă de elevi, aşezarea lor în ultimele bănci până la lăsarea de izbelişte a şcolilor şi claselor în care învaţă copii rromi.Mai mult chiar,cadrele didactice din afara etniei, cu grade didactice şi rezultate bune, care predau la aceste clase, sunt marginalizate.
EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ este una din dimensiunile EDUCAŢIEI INTEGRALE. CRITERII DE SUCCES în realizarea educaţiei interculturale în şcoală sunt:
a) asigurarea unei balanţe între diferitele finalităţi majore ale educaţiei (scopuri culturale, profesionale de calificare , sociale, de dezvoltare profesională);
b) asigurarea de oportunităţi pentru comunicare şi cooperare, chiar între grupuri diferenţiate;
c) asigurarea de şanse egale de educaţie;
d) reflectarea diverselor realităţi specifice societăţilor multiculturale prin toate tipurile de curriculum;
e) prezentarea informaţiilor din cât mai multe perspective, pentru a stimula conştiinţa diversităţii şi a unităţii prin diversitate.
Rezolvarea problemelor legate de educaţia etnicilor rromi depinde de un complex de factori sociali, culturali, afectivi.Între aceştia se desprind drept cauze principale ale abandonului şcolar sărăcia,tradiţiile etniei şi discriminarea elevilor rromi în cadrul sistemului de învăţământ.
Toţi copiii trebuie să înveţe să trăiscă şi să interacţioneze pozitiv în această lume diversă.Atingerea acestui deziderat presupune implicaţii majore la toate nivelurile învăţământului obligatoriu:politică, structuri,organizaţii,administraţie;relaţii între şcoala şi comunitate; restructurarea şi formarea personalului;pedagogie;evaluare;selecţia şi repartiţia elevilor, tutoratul;sistemul educativ şi servicii cum ar fi hrană mediul fizic şi, în general etosul şcolii.Să schimbăm ideologia care respinge sau subordonează grupurile minoritare,să facem în aşa fel ca,deţinătorii puterii să opereze într-o manieră justă şi umană.
Referinte:
1). Ana Nedelcu: General approach of cultural differences
2). Steps towards an Intercultural School & bridge between us the child
3). Partnership and School Development in Roma Communities
4). Quality in Education. Instruments of self-evaluation
5). Beyond Subjects. A Guide of Cross- Curricular Integrated Learning
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Tag-uri: educatie interculturala, integrare, incluziune, rromi, minoritati |
- Planul educational de interventie individualizata (9152 visits)
- Comportamentul civic al elevilor (6974 visits)
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta (6765 visits)
- Dreptul la odihna si timp liber, la joc si activitati recreative (6666 visits)
- Tehnici de terapie recuperatoare pentru copiii cu dislalie polimorfa (6443 visits)
- Doamna educatoare - a doua mama (6282 visits)
- Familie : definitie, structura, sarcini in educatia copilului (6261 visits)
- Viziune despre Scoala (5617 visits)
- Metode de lucru cu elevii cu CES (5038 visits)
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane (4988 visits)
- Integrarea scolara si educatia integrata (4561 visits)
- Familia - Functiile familiei (4561 visits)
- Socializarea copiilor cu dizabilitati (4462 visits)
- Familia si atitudinea copilului fata de invatatura (4418 visits)
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate (4386 visits)
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Sanse egale prin educatia multiculturala
- Sustinerea educatiei de baza pentru prevenirea abandonului scolar
- Educatia religioasa - factor de cultivare a sentimentului religios
- Abandonul scolar - esecul integrarii sociale
- Pierderile si insuccesul scolar in randul minoritatilor
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Raportul dintre varsta copilariei si sistemul de valori
- Democratia se invata in scoala
- Cunoasterea si sustinerea ideilor si valorilor democratiei
- Subminarea democratiei prin violenta, intoleranta, neimplicare
- Promovarea tolerantei si valorificarea diversitatii intre tinerii din Romania
- Intelegerea si cultivarea drepturilor si libertatilor omului in invatamantul primar
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate
- Educatia - cel mai eficient mijloc de ridicare a standardelor de viata
- Modalitati de sprijinire a integrarii in viata scolara a copiilor cu dezabilitati
- Mijloace de cooperare eficienta intre familie si scoala in cazul copiilor cu dizabilitati
- Scoala ca ax existential al dimensiunii umane si al dezoltarii sociale
- Alternativa invatamantului integrat
- Etichetele sunt pentru marfa, nu pentru persoane
- Multicultura si intercultura - integrarea copiilor de emigranti
- Problematica educatiei copiilor rromi
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Diversitatea in randul fiintelor umane, un fenomen natural si firesc
- Problematica scolii incluzive pentru copii proveniti din grupurile dezavantajate
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta
- Familia si scoala - factori implicati in educatie
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane
- Educatie civica : autocunoasterea, respectul de sine, comunicarea, capacitatea de a decide
- Bazele educatiei se pun la 5 ani
- Respectarea drepturilor copiilor rromi
- Sanse egale pentru copiii cu deficiente de intelect
- Doamna educatoare - a doua mama
- Comportamentul civic al elevilor
- Transformarea unui elev intr-un bun cetatean
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Educarea elevilor prin angajarea in experiente si practici sociale
Categorie: Educatie - ( Educatie - Archiva)
Data Adaugarii: 05 January '08
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :