Numărul copiilor care abandonează şcoala creşte de la an la an. Pe durata unui ciclu şcolar de opt ani, din 100 de elevi care intră în clasa I, aproape 20 se pierd pe parcurs, conform datelor Institutului de Ştiinte ale Educaţiei.

Fenomenul se înregistrează în special la sate şi în comunităţile de rromi,unde copiii sunt folosiţi ca sursă de venit sau văzuti ca indivizi cu responsabilităţi în gospodărie. Situaţia a început să se înrăutaţească din 2001, când rata abandonului s-a dublat brusc, iar de atunci continuat să urce.

Situaţia socială a populaţiei romă se înrăutăţeşte datorită tranziţiei politice şi economice din societatea românească. Î n acest context, copiii sunt cei care suferă cel mai mult din cauza sărăciei şi lipsei de asistenţă medicală şi socială. Mai mult, unii dintre aceşti copii abia dacă primesc ajutor din partea părinţilor pentru efectuarea temelor, restul fiind nevoiţi să se descurce singuri. Această situaţie este determinată de faptul ca mulţi dintre părinţi sunt analfabeţi.

În aceste condiţii, având în vedere în primul rând rata ridicată de analfabetism sau semi-analfabetism a acestora, abandonul şcolar, procentul scăzut de elevi care termină învăţământul primar, precum şi existenţa în continuare a unui procent ridicat de absenteism şcolar;

Având în vedere faptul că problemele cu care se confruntă romii/ţiganii în domeniul învăţământului sunt de cele mai multe ori rezultatul politicilor educaţionale din trecut, care au condus ori la asimilarea ori la separarea copiilor romi/ţigani în şcoală pe motiv că ar fi fost “handicapaţi socio-culturali”;

Considerând că poziţia dezavantajată a romilor/ţiganilor în societăţile europene nu poate fi depăşită decât prin garantarea egalităţii şanselor pentru copiii romi/ţigani în domeniul educaţiei;

Considerând că educaţia copiilor romi/ţigani trebuie să constituie o prioritate în cadrul politicilor naţionale adresate romilor/ţiganilor;

Având în vedere că politicile destinate soluţionării problemelor cu care se confruntă romii/ţiganii în domeniul educaţiei trebuie să fie multilaterale şi bazate pe înţelegerea faptului că problema şcolarizării copiilor romi/ţigani depinde de un ansamblu de factori şi de condiţii prealabile, cum ar fi cei de natură economică, socială, culturală şi lupta împotriva rasismului şi a discriminării;

Având în vedere că politicile educaţionale adresate copiilor romi/ţigani trebuie sprijinite printr-o politică activă în ce priveşte educaţia adulţilor şi învăţământul profesional;

Ca urmare a faptului că există un text referitor la educaţia copiilor romi/ţigani la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene (Rezoluţia Consiliului miniştrilor educaţiei reuniţi în cadrul Consiliului la 22 mai 1989, referitoare la şcolarizarea copiilor romi/ţigani şi călători; 89/C 153/02) este imperios necesară adoptarea unui text la nivelul tuturor statelor membre ale Consiliului Europei;

Având în vedere Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale şi Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare;

Având în vedere Recomandările 563 (1969) şi 1203 (1993) ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în cadrul cărora este menţionată nevoia de educaţie a romilor/ţiganilor din Europa;

Având în vedere Rezoluţiile 125 (1981), 16 (1995) şi 249 (1993) şi Recomandarea 11(1995) a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa referitoare la situaţia romilor/ţiganilor în Europa;

Politicile educaţionale destinate copiilor romi/ţigani ar trebui însoţite de resurse adecvate şi de structuri flexibile care să reflecte diversitatea populaţiei de romi/ţigani din Europa şi să ţină cont de existenţa unor grupuri de romi/ţigani care au un stil de viaţă nomad sau seminomad. În acest sens, ar putea să se recurgă la un sistem educaţional la distanţă, bazat pe noile tehnologii de comunicare.

Accentul ar trebui pus pe o mai bună coordonare la nivel internaţional, naţional, regional şi local pentru a evita dispersarea eforturilor şi pentru a favoriza sinergiile.

În acest sens statele membre ar trebui să sensibilizeze ministerele de resort în problema educaţiei copiilor romi/ţigani.

Pentru a asigura accesul copiilor romi/ţigani la şcoală, învăţământul preşcolar ar trebui larg dezvoltat şi deschis acestora.

O atenţie specială ar trebui, de asemenea, acordată nevoii de a asigura o comunicare mai bună cu şi între părinţi, pentru a se folosi, acolo unde este necesar, mediatori din cadrul comunităţii de romi/ţigani care ar putea să le identifice oportunităţi profesionale concrete. Părinţii ar trebui informaţi şi consiliaţi cu privire la necesitatea educaţiei precum şi în legătură cu mecanismele de sprijin pe care municipalităţile le pot oferi familiilor. Trebuie să existe înţelegere reciprocă între părinţi şi şcoli. Excluderea şi lipsa de cunoştinţe şi educaţie (chiar analfabetism) a părinţilor îi împiedică, de asemenea, pe copii să beneficieze de sistemul educativ.

Ar trebui constituite structuri de susţinere adecvate care să acorde, în special prin acţiuni pozitive, copiilor romi/ţigani şanse egale la educaţie. Statele membre sunt invitate să ofere mijloacele necesare pentru implementarea politicilor şi măsurilor mai sus menţionate, în scopul eliminării decalajului dintre elevii romi/ţigani şi cei ai populaţiei majoritare.

Programe ÅŸcolare ÅŸi material didactic

Politicile educaţionale adresate romilor/ţiganilor ar trebui elaborate în cadrul mai larg al politicilor interculturale, avându-se în vedere trăsăturile particulare ale culturii romani şi poziţia defavorizată a multor romi/ţigani în statele membre.
Prin urmare, programele şcolare în ansamblu şi materialele didactice ar trebui să fie concepute în aşa fel încât să respecte identitatea culturală a copiilor romi/ţigani. Astfel, ar trebui introduse istoria şi cultura romilor în materialele pedagogice pentru a reflecta identitatea culturală a copiilor romi/ţigani. De asemenea, ar trebui încurajată participarea reprezentanţilor acestei comunităţi la elaborarea materialelor didactice referitoare la istoria, cultura sau limba romilor/ţiganilor.

În orice caz, statele membre ar trebui să se asigure că aplicarea acestor măsuri nu conduce la instituirea unor programe şcolare diferite şi, în final, la formarea unor clase separate.

Statele membre ar trebui, de asemenea, să încurajeze elaborarea unor materiale didactice bazate pe exemple de acţiuni reuşite, care să vină în sprijinul activităţii zilnice a profesorilor cu elevii romi/ţigani. În statele în care se vorbeşte limba romani ar trebui prevăzută posibilitatea ca aceştia să urmeze Ar trebui prevăzută introducerea unor cunoştinţe specifice în programele care pregătesc viitorii profesori, astfel încât aceştia să acumuleze acele informaţii care să le permită o mai bună cunoaştere a elevilor romi/ţigani. Cu toate acestea, educaţia romilor/ţiganilor ar trebui să rămână o parte integrantă a sistemului general educaţional. Comunitatea romilor/ţiganilor ar trebui implicată atât în elaborarea programei şcolare, cât şi în furnizarea de informaţii utile viitorilor profesori. De asemenea, ar trebui sprijinit procesul de recrutare şi pregătire a profesorilor din rândul romilor/ţiganilor.

Până în prezent, demersurile iniţiate şi realizate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului privind combaterea şi eliminarea progresivă a fenomenului abandonului şcolar au fost structurate şi fundamentate de către Direcţia Generală Invăţământ în Limbile Minorităţilor Naţionale şi Accesul la Educaţie pe următoarele direcţii:

-analiza fenomenului din perspectiva accesului la educaţie, participării şi egalităţii de şanse;

-elaborarea unei strategii de programe şi proiecte educative şcolare şi extraşcolare destinate să ridice rata participării şcolare şi să faciliteze integrarea copiilor care au abandonat şcoala.

Guvernul României face eforturi în vederea eliminării inechităţilor din sistemul de educaţie, în special pentru copiii rromi care fac parte din straturile cele mai scăzute din punct de vedre economic. Cu toate acestea, un obstacol real în calea realizării unui acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate este costul relativ scăzut pentru educaţie.
<sub>Referinte:
- "Barometrul de opinie publicã", Fundaþia pentru o Societate Deschisã, The Gallup Organization Romania, Metro Media Transilvania,
mai, 2004
- Alexandrescu, Gabriela, Copiii rromi din România, Mini Print, IMAS,S.A. 2000
- Burke,Mary-Anne, Child Institutionalization and Child Protection in Central and Eastern Europe,Innocenti Ocazzional Papers,Florence,Italy, 1995
- Mihaela Jigău, Mihai Surdu – Participarea la educaţie a copiilor rromi: probleme, soluţii actori, Bucureşti, Editura Marlink, 2002
sursa imaginii : freeschoolclipart.com</sub>

---

Tag-uri: rromi, abandon, scoala, societate, educatie, integrare, minoritati

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 05 January '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---