Statistics:
Visits: 1,716 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Abandonul Scolar - Prevenire si Combatere
Q: | Intreaba despre Abandonul Scolar - Prevenire si Combatere |
Una dintre marile probleme cu care se confruntă mediile politice, socio-ecunomice, culturale sau civice din România o reprezintă educaţia copiilor rromi.
Astfel, din anul 2000, ministerul de resort a demarat un process semnificativ de elaborare a unei strategii de nivel naţional în domeniul învăţământului destinate şi acestei categorii de copii. “Modelul românesc†de îmbunătăţire a situaţiei educaţionale a copiilor şi tinerilor rromi urmăreşte:
- refacerea echităţii în educaţie în ceea ce priveşte copilul rrom;
- asigurarea de şanse egale pentru copiii rromi în sistemul de predare în limba maternă;
- consolidarea educaţiei de bază în limbile minorităţilor, incl usive în limba romani, în vederea conservării şi dezvoltării identităţii culturale;
- asigurarea formării şireconversiei resurselor umane care provin din din familiile derromi în concordanţă cu politicile de modernizare economico-socială a României;
- creşterea eficienţei actului didacticşi, prin urmare, creşterea calităţii învăţământului în limba maternă.
Elaborarea “Strategiei privind stimularea particiării la educaţie a copiilor şi a tinerilor rromi†şi întocmirea planului de stimulare a participării şcolare şi de reducere a abandonului şcolar în rândul populaţiei de rromi sunt activităţi ce necesită condiţii concrete de timp şi spaţiu. Astfel MECT a elaborate şi implementat, în parteneriat cu organismele internaţionale, ONG-uri şi autorităţile publice locale, proiecte care vizează stimularea participării şcolare a copiilor rromi şi diminuarea abandonului.
Exemple de astfel de programe:
- “Acccesul la educaÅ£ie al grupurilor dezavantajate, în special al copiilor romiâ€
- “Participarea ÅŸcolară a copiilor romiâ€
- “Dezvoltarea capacităţii comunităţuilor de romi de a retrage copiii din formele periculoase de muncă ÅŸi de a-I integra în sistemul de educaÅ£ie naÅ£ionalăâ€
- “Start bun pentru ÅŸcoalăâ€
- “ Dezvoltarea capacităţii CDSR de a contribui la combaterea celei mai grave forme de muncă a copiilorâ€
- “Zone de educaÅ£ie prioritareâ€
În Europa Centrală şi de Est ponderea populaţiei de etnie romă este crescută, fapt pentru care problemele sociale ale acestui grup necesită o atenţie specială. Un raport al Băncii Mondiale avertizează că în noile state member ale UE şi în ţările candidate există încă între jumătate şi trei sferturi de million de copii romi care nu merg deloc la şcoală. Situaţia acestor copii este critică, ei aparţinând unor familii sărace.
Din păcate, cei care nu frecventează sau abandonează şcoala sunt deseori discriminaţi – învaţă în clase sau şcoli separate, puşi în ultimele bănci ale clasei, trataţi cu indiferenţă, agresaţi verbal de către copii sau profesori, traiesc în orfelinate, în instituţii pentru copii cu handicap sau, pur şi simplu, pe străzi şi în canale. Estimativ, jumătate din romii care trăiesc în România sunt analfabeţi. Alte date statistice arată că :
- doar 20% dintre copiii rromi frecventează grădiniţa, 20% nu sunt înscrişi la şcoală, 30% abandonează şcoala înainte de absolvirea ciclului gimnazial, 50% sunt analfabeţi sau semianalfabeţi.
Îmbunătăţirea accesului şi participării la educaţie are ca scop prevenirea şi combaterea marginalizării şi excluderii sociale prin îmbunătăţirea ratei de participare la educaţie. Un fenomen îngrijorător îl constituie creşterea numărului copiilor rromi care nu se înscriu la şcoală sau abandonează şcoala timpuriu. În acelaşi timp, un lucru pozitiv este acela că atitudinea acestora faţă de şcoală este una pozitivă, în sensul că trei sferturi din cei care au abandonat şcoala îşi exprimă dorinţa de a se întoarce la şcoală, fiind conştienţi de importanţa educaţiei pentru viitorul lor profesional.
Este imperios necesar ca, pentru atragerea copiilor în şcoli şi grădiniţe, cadrele didactice şi copiii să fie educaţi în spiritual toleranţei şi nediscriminării.
În general, preşcolarii rromi vin la grădiniţă cu o idée deformată despre instituţiile şcolare indusă de familie, de colegii de joacă, de fraţii mai mari, care minimalizează menirea acestora.Deşi există puţini părinţi rromi care îşi înscriu copiii la grădiniţă, cadrele didactice pot convinge pe aceştia de necesitatea urmării cursurilor- menite să formeze deprinderi şi abilităţi necesare la clasa I.
În timp s-a dovedit că, dup` asigurarea unei pregătiri preşcolare, copiii rromi au căpătat abilităţile de a scrie, a socoti, a desena, a cânta, a lucra împreună, obţin rezultate foarte bune la învăţătur` şi se integrază mai uşor în disciplina şcolară. Pornin de la situaţia reală, însă, mulţi copii rromi întămpină la clasa I dificultăţi foarte mari: mânuirea stiloului, integrarea în colectivitate, înţelegerea unor noţiuni şi cuvinte. Se impune în acest caz o nuanţare a muncii învăţătorului cu astfel de copii, în măsura în care cerinţele programei şcolare şi timpul limitat afectat procesului instructive-educativ permit aceasta. De adăugat că, în plus, unii copii, la venirea în clasa I, nu cunosc decât limba maternă.
În condiţiile prezentate mai sus, se impun câteva reguli ce vor duce la soluţionarea problemelor existente:
- elevii rromi să frecventeze anterior grădiniţa;
- copii rromi vorbitori doar ai limbii materne să fie ajutaţi de educatoare să acceadă la lexical minimala românesc;
- dacă în şcoală există mai multe clase I, să se distribuie echilibrat copiii rromi care nu au frecventat grădiniţa;
- în cazul în care ÅŸcolarii cunosc doar limba maternă, posibilităţile de integrare se bazează pe următoarele:solicitare sprijinului mamelor pentru “traducereâ€, a profesorilor rromi, a voluntarilor traducători, procurarea de “dicÅ£ionareâ€-“Vocabularul trilingv ilustratâ€, completarea cunoÅŸtinÅ£elor despre rromi.
Cadrele didactice care lucreză cu copii rromi trebuie să fie în aşa fel pregătiţi, încât, pe baza informaţiilor în legătură cu tradiţiile, istoria şi cultura rromă, să iniţieze activităzi de educaţie multicultural` în şcoli, dând astfel şansa copiilor rromi şi români de a cunoaşte mai multe despre istiria şi tradiţiile colegilor lor, baza unei înţelegeri şi acceptări a diversităţii.
Iată câteva sfaturi pentru evitarea eventualelor conflicte:
1. Aşezaţi copiii rromi în bănci după criterii psihopedagogice logice şi coerente!
2. Nu lăsaţi copiii români să recurgă la jigniri!
3. Nu faceţi nicio diferenţă între copiii rromi şi nerromi!
4. Informaţi-vă cu privire la situaţia familială a copiilor rromi!
5. Organizaţi întâlniri periodice cu părinzii acestora!
Militanţii pentru drepturile rromilor din România sunt îngrijoraţi, deoarece, în pofida instrucţiunilor Ministerului Educaţiei, majoritatea şcolilor încă îi separă pe copiii rromi de ceilalţi. Respectarea şi implementarea drepturilor copiilor rromi la educaţie constituie principiul pentru viitoarea îmbunătăţire a situaţiei lor.
Desconsiderarea lor este o atitudine generalizată în rândul românilor. Puterea de influenţare asupra vieţii unui copil rrom stă în mâna oricăruia dintre noi – de la educatori, învăţători, profesori, cadre medicale, care au contact cu ei prin natura meseriei, până la părintele roman care îşi învaţă copilul să-I evite şi să-I desconsidere.
Ministerul Educaţiei afirmă că România este lider regional în ceea ce priveşte manualele pentru rromi.
Cu toate acestea mai există însă cadre didactice din afara etniei rrome care nu dispun de informaÅ£ii ÅŸii soluÅ£ii în situaÅ£iile când elevul este unul “cu problemeâ€. Se mai adaugă faptul că, de ambele părÅ£i a existat un interes mascat, periculos.Unele cadre didactice se bucurau că elevii rromi nu frecventau în fapt ÅŸcoala. DeÅŸi înscriÅŸi în evidenÅ£ele ÅŸcolare, copiii rromi nu frecventau cursurile decât atât cât se cer pentru obÅ£inerea alocaÅ£iei de stat, părinÅ£ii rromi acceptând acest lucru ÅŸi chiar bucurându-se.
Ca orice minoritate, minoritatea rromă trebuie să se bucure de toate drepturile înscrise în documentele internaţionale. Faptul că rromii constituie o minoritate etnică defavorizată şi discriminată, este recunoscut la nivel internaţional.
Abandonul şcolar, lipsa nemotivată de la şcoală pe perioade lungi, rezultatele slabe la învăţătură sunt efectele marginalizării sociale marginalizării sociale şi ale discriminării cu care se confruntă elevii rromi.
Atragerea elevilor acestei etnii către şcoală ar trebui să se facă prin organizarea cât mai plăcută a procesului didactic, prin programe educaţionale alternative, prin activităţi exstraşcolare, non-formale de petrecere a timpului liber.
Oferind consiliere părinţilor rromi, cadrele didactice trebuie să atragă familiile la activităţi extraşcolare. Stabilindu-se un climat bun de cooperare între şcoală şi familie, copiii rromi vor avea de câştigat, aceştia fiind trimişi la şcoală chiar de către părinţi.
Cadrul didactic trebuie să cunoască faptul că activităţile de predare, de îndrumare cu elevii rromi , de colaborare cu părinţii rromi, necesită un anumit specific.
Formarea de cadre didactice rrome pentru nevoile învăţământului primar, ca urmare a iniţiativei Ministerului Învăţământului din 1990 şi-au atins scopul. Aproape toţi absolvenţii lucrează la clase cu copii rromi, unii sunt inspectori , alţii îşi aduc aportul în ceea ce priveşte producerea de materiale educaţionale pentru rromi.
Ajutorul dat de noi, dascălii, contribuie la realizarea viitorului copiilor rromi, care, datorită situaţiei sociale în care trăiesc, uită uneori ce rol au, nu ştiu pe ce cale să meargă.
Obiectivul nostru principal este să îi facem pe semenii noştri să realizeze că, sub imagine ape care le-o trezeşte un copil Rrom, există de fapt un copil ca oricare altul, nu este nici mai bun, nici mai rău, ci este un copil care are potenţial, care poate dărui, dar poate şi primi.
Referinte:
• “Equal Chances?â€, SalvaÅ£i copiii, România, 1998
• SalvaÅ£i Copiii, România, “Copiii romi în Româniaâ€, 1998,
• “SituaÅ£ia Å£iganilor din Româniaâ€, BucureÅŸti, 5 octombrie 1998.
• Everac, Paul. (1992). Reacţionarul. O minoritate ameninţătoare. Bucureşti: Editura Românul.
• Fraser, Angus. (1998). Ţiganii. Bucureşti: Humanitas.
• Kogălniceanu, Mihail. (1976). Esquisse sur l’histoire, les moeurs et la langue des Cigains. Opere vol. II. Bucureşti: Editura Academiei.
Astfel, din anul 2000, ministerul de resort a demarat un process semnificativ de elaborare a unei strategii de nivel naţional în domeniul învăţământului destinate şi acestei categorii de copii. “Modelul românesc†de îmbunătăţire a situaţiei educaţionale a copiilor şi tinerilor rromi urmăreşte:
- refacerea echităţii în educaţie în ceea ce priveşte copilul rrom;
- asigurarea de şanse egale pentru copiii rromi în sistemul de predare în limba maternă;
- consolidarea educaţiei de bază în limbile minorităţilor, incl usive în limba romani, în vederea conservării şi dezvoltării identităţii culturale;
- asigurarea formării şireconversiei resurselor umane care provin din din familiile derromi în concordanţă cu politicile de modernizare economico-socială a României;
- creşterea eficienţei actului didacticşi, prin urmare, creşterea calităţii învăţământului în limba maternă.
Elaborarea “Strategiei privind stimularea particiării la educaţie a copiilor şi a tinerilor rromi†şi întocmirea planului de stimulare a participării şcolare şi de reducere a abandonului şcolar în rândul populaţiei de rromi sunt activităţi ce necesită condiţii concrete de timp şi spaţiu. Astfel MECT a elaborate şi implementat, în parteneriat cu organismele internaţionale, ONG-uri şi autorităţile publice locale, proiecte care vizează stimularea participării şcolare a copiilor rromi şi diminuarea abandonului.
Exemple de astfel de programe:
- “Acccesul la educaÅ£ie al grupurilor dezavantajate, în special al copiilor romiâ€
- “Participarea ÅŸcolară a copiilor romiâ€
- “Dezvoltarea capacităţii comunităţuilor de romi de a retrage copiii din formele periculoase de muncă ÅŸi de a-I integra în sistemul de educaÅ£ie naÅ£ionalăâ€
- “Start bun pentru ÅŸcoalăâ€
- “ Dezvoltarea capacităţii CDSR de a contribui la combaterea celei mai grave forme de muncă a copiilorâ€
- “Zone de educaÅ£ie prioritareâ€
În Europa Centrală şi de Est ponderea populaţiei de etnie romă este crescută, fapt pentru care problemele sociale ale acestui grup necesită o atenţie specială. Un raport al Băncii Mondiale avertizează că în noile state member ale UE şi în ţările candidate există încă între jumătate şi trei sferturi de million de copii romi care nu merg deloc la şcoală. Situaţia acestor copii este critică, ei aparţinând unor familii sărace.
Din păcate, cei care nu frecventează sau abandonează şcoala sunt deseori discriminaţi – învaţă în clase sau şcoli separate, puşi în ultimele bănci ale clasei, trataţi cu indiferenţă, agresaţi verbal de către copii sau profesori, traiesc în orfelinate, în instituţii pentru copii cu handicap sau, pur şi simplu, pe străzi şi în canale. Estimativ, jumătate din romii care trăiesc în România sunt analfabeţi. Alte date statistice arată că :
- doar 20% dintre copiii rromi frecventează grădiniţa, 20% nu sunt înscrişi la şcoală, 30% abandonează şcoala înainte de absolvirea ciclului gimnazial, 50% sunt analfabeţi sau semianalfabeţi.
Îmbunătăţirea accesului şi participării la educaţie are ca scop prevenirea şi combaterea marginalizării şi excluderii sociale prin îmbunătăţirea ratei de participare la educaţie. Un fenomen îngrijorător îl constituie creşterea numărului copiilor rromi care nu se înscriu la şcoală sau abandonează şcoala timpuriu. În acelaşi timp, un lucru pozitiv este acela că atitudinea acestora faţă de şcoală este una pozitivă, în sensul că trei sferturi din cei care au abandonat şcoala îşi exprimă dorinţa de a se întoarce la şcoală, fiind conştienţi de importanţa educaţiei pentru viitorul lor profesional.
Este imperios necesar ca, pentru atragerea copiilor în şcoli şi grădiniţe, cadrele didactice şi copiii să fie educaţi în spiritual toleranţei şi nediscriminării.
În general, preşcolarii rromi vin la grădiniţă cu o idée deformată despre instituţiile şcolare indusă de familie, de colegii de joacă, de fraţii mai mari, care minimalizează menirea acestora.Deşi există puţini părinţi rromi care îşi înscriu copiii la grădiniţă, cadrele didactice pot convinge pe aceştia de necesitatea urmării cursurilor- menite să formeze deprinderi şi abilităţi necesare la clasa I.
În timp s-a dovedit că, dup` asigurarea unei pregătiri preşcolare, copiii rromi au căpătat abilităţile de a scrie, a socoti, a desena, a cânta, a lucra împreună, obţin rezultate foarte bune la învăţătur` şi se integrază mai uşor în disciplina şcolară. Pornin de la situaţia reală, însă, mulţi copii rromi întămpină la clasa I dificultăţi foarte mari: mânuirea stiloului, integrarea în colectivitate, înţelegerea unor noţiuni şi cuvinte. Se impune în acest caz o nuanţare a muncii învăţătorului cu astfel de copii, în măsura în care cerinţele programei şcolare şi timpul limitat afectat procesului instructive-educativ permit aceasta. De adăugat că, în plus, unii copii, la venirea în clasa I, nu cunosc decât limba maternă.
În condiţiile prezentate mai sus, se impun câteva reguli ce vor duce la soluţionarea problemelor existente:
- elevii rromi să frecventeze anterior grădiniţa;
- copii rromi vorbitori doar ai limbii materne să fie ajutaţi de educatoare să acceadă la lexical minimala românesc;
- dacă în şcoală există mai multe clase I, să se distribuie echilibrat copiii rromi care nu au frecventat grădiniţa;
- în cazul în care ÅŸcolarii cunosc doar limba maternă, posibilităţile de integrare se bazează pe următoarele:solicitare sprijinului mamelor pentru “traducereâ€, a profesorilor rromi, a voluntarilor traducători, procurarea de “dicÅ£ionareâ€-“Vocabularul trilingv ilustratâ€, completarea cunoÅŸtinÅ£elor despre rromi.
Cadrele didactice care lucreză cu copii rromi trebuie să fie în aşa fel pregătiţi, încât, pe baza informaţiilor în legătură cu tradiţiile, istoria şi cultura rromă, să iniţieze activităzi de educaţie multicultural` în şcoli, dând astfel şansa copiilor rromi şi români de a cunoaşte mai multe despre istiria şi tradiţiile colegilor lor, baza unei înţelegeri şi acceptări a diversităţii.
Iată câteva sfaturi pentru evitarea eventualelor conflicte:
1. Aşezaţi copiii rromi în bănci după criterii psihopedagogice logice şi coerente!
2. Nu lăsaţi copiii români să recurgă la jigniri!
3. Nu faceţi nicio diferenţă între copiii rromi şi nerromi!
4. Informaţi-vă cu privire la situaţia familială a copiilor rromi!
5. Organizaţi întâlniri periodice cu părinzii acestora!
Militanţii pentru drepturile rromilor din România sunt îngrijoraţi, deoarece, în pofida instrucţiunilor Ministerului Educaţiei, majoritatea şcolilor încă îi separă pe copiii rromi de ceilalţi. Respectarea şi implementarea drepturilor copiilor rromi la educaţie constituie principiul pentru viitoarea îmbunătăţire a situaţiei lor.
Desconsiderarea lor este o atitudine generalizată în rândul românilor. Puterea de influenţare asupra vieţii unui copil rrom stă în mâna oricăruia dintre noi – de la educatori, învăţători, profesori, cadre medicale, care au contact cu ei prin natura meseriei, până la părintele roman care îşi învaţă copilul să-I evite şi să-I desconsidere.
Ministerul Educaţiei afirmă că România este lider regional în ceea ce priveşte manualele pentru rromi.
Cu toate acestea mai există însă cadre didactice din afara etniei rrome care nu dispun de informaÅ£ii ÅŸii soluÅ£ii în situaÅ£iile când elevul este unul “cu problemeâ€. Se mai adaugă faptul că, de ambele părÅ£i a existat un interes mascat, periculos.Unele cadre didactice se bucurau că elevii rromi nu frecventau în fapt ÅŸcoala. DeÅŸi înscriÅŸi în evidenÅ£ele ÅŸcolare, copiii rromi nu frecventau cursurile decât atât cât se cer pentru obÅ£inerea alocaÅ£iei de stat, părinÅ£ii rromi acceptând acest lucru ÅŸi chiar bucurându-se.
Ca orice minoritate, minoritatea rromă trebuie să se bucure de toate drepturile înscrise în documentele internaţionale. Faptul că rromii constituie o minoritate etnică defavorizată şi discriminată, este recunoscut la nivel internaţional.
Abandonul şcolar, lipsa nemotivată de la şcoală pe perioade lungi, rezultatele slabe la învăţătură sunt efectele marginalizării sociale marginalizării sociale şi ale discriminării cu care se confruntă elevii rromi.
Atragerea elevilor acestei etnii către şcoală ar trebui să se facă prin organizarea cât mai plăcută a procesului didactic, prin programe educaţionale alternative, prin activităţi exstraşcolare, non-formale de petrecere a timpului liber.
Oferind consiliere părinţilor rromi, cadrele didactice trebuie să atragă familiile la activităţi extraşcolare. Stabilindu-se un climat bun de cooperare între şcoală şi familie, copiii rromi vor avea de câştigat, aceştia fiind trimişi la şcoală chiar de către părinţi.
Cadrul didactic trebuie să cunoască faptul că activităţile de predare, de îndrumare cu elevii rromi , de colaborare cu părinţii rromi, necesită un anumit specific.
Formarea de cadre didactice rrome pentru nevoile învăţământului primar, ca urmare a iniţiativei Ministerului Învăţământului din 1990 şi-au atins scopul. Aproape toţi absolvenţii lucrează la clase cu copii rromi, unii sunt inspectori , alţii îşi aduc aportul în ceea ce priveşte producerea de materiale educaţionale pentru rromi.
Ajutorul dat de noi, dascălii, contribuie la realizarea viitorului copiilor rromi, care, datorită situaţiei sociale în care trăiesc, uită uneori ce rol au, nu ştiu pe ce cale să meargă.
Obiectivul nostru principal este să îi facem pe semenii noştri să realizeze că, sub imagine ape care le-o trezeşte un copil Rrom, există de fapt un copil ca oricare altul, nu este nici mai bun, nici mai rău, ci este un copil care are potenţial, care poate dărui, dar poate şi primi.
Referinte:
• “Equal Chances?â€, SalvaÅ£i copiii, România, 1998
• SalvaÅ£i Copiii, România, “Copiii romi în Româniaâ€, 1998,
• “SituaÅ£ia Å£iganilor din Româniaâ€, BucureÅŸti, 5 octombrie 1998.
• Everac, Paul. (1992). Reacţionarul. O minoritate ameninţătoare. Bucureşti: Editura Românul.
• Fraser, Angus. (1998). Ţiganii. Bucureşti: Humanitas.
• Kogălniceanu, Mihail. (1976). Esquisse sur l’histoire, les moeurs et la langue des Cigains. Opere vol. II. Bucureşti: Editura Academiei.
Tag-uri: abandon scolar, strategie, revenire, combatere, ecuatie, rromi, tigani |
- Planul educational de interventie individualizata (9152 visits)
- Comportamentul civic al elevilor (6974 visits)
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta (6765 visits)
- Dreptul la odihna si timp liber, la joc si activitati recreative (6666 visits)
- Tehnici de terapie recuperatoare pentru copiii cu dislalie polimorfa (6443 visits)
- Doamna educatoare - a doua mama (6282 visits)
- Familie : definitie, structura, sarcini in educatia copilului (6261 visits)
- Viziune despre Scoala (5617 visits)
- Metode de lucru cu elevii cu CES (5038 visits)
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane (4988 visits)
- Integrarea scolara si educatia integrata (4561 visits)
- Familia - Functiile familiei (4561 visits)
- Socializarea copiilor cu dizabilitati (4462 visits)
- Familia si atitudinea copilului fata de invatatura (4418 visits)
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate (4386 visits)
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Sanse egale prin educatia multiculturala
- Sustinerea educatiei de baza pentru prevenirea abandonului scolar
- Educatia religioasa - factor de cultivare a sentimentului religios
- Abandonul scolar - esecul integrarii sociale
- Pierderile si insuccesul scolar in randul minoritatilor
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Raportul dintre varsta copilariei si sistemul de valori
- Democratia se invata in scoala
- Cunoasterea si sustinerea ideilor si valorilor democratiei
- Subminarea democratiei prin violenta, intoleranta, neimplicare
- Promovarea tolerantei si valorificarea diversitatii intre tinerii din Romania
- Intelegerea si cultivarea drepturilor si libertatilor omului in invatamantul primar
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate
- Educatia - cel mai eficient mijloc de ridicare a standardelor de viata
- Modalitati de sprijinire a integrarii in viata scolara a copiilor cu dezabilitati
- Mijloace de cooperare eficienta intre familie si scoala in cazul copiilor cu dizabilitati
- Scoala ca ax existential al dimensiunii umane si al dezoltarii sociale
- Alternativa invatamantului integrat
- Etichetele sunt pentru marfa, nu pentru persoane
- Multicultura si intercultura - integrarea copiilor de emigranti
- Problematica educatiei copiilor rromi
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Diversitatea in randul fiintelor umane, un fenomen natural si firesc
- Problematica scolii incluzive pentru copii proveniti din grupurile dezavantajate
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta
- Familia si scoala - factori implicati in educatie
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane
- Educatie civica : autocunoasterea, respectul de sine, comunicarea, capacitatea de a decide
- Bazele educatiei se pun la 5 ani
- Respectarea drepturilor copiilor rromi
- Sanse egale pentru copiii cu deficiente de intelect
- Doamna educatoare - a doua mama
- Comportamentul civic al elevilor
- Transformarea unui elev intr-un bun cetatean
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Educarea elevilor prin angajarea in experiente si practici sociale
Categorie: Educatie - ( Educatie - Archiva)
Data Adaugarii: 01 December '07
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :