Statistics:
Visits: 863 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Cazul de otravire Lafarge: inceputul otravirii lui Charles Lafarge de catre sotia sa, Marie
Q: | Intreaba despre Cazul de otravire Lafarge: inceputul otravirii lui Charles Lafarge de catre sotia sa, Marie |
Total dezamagita de proaspatul sau sot, dar mai ales de lipsa luxului in care se asteptase sa traiasca, Marie Fortunee Capelle devine un om disperat. cu toate acestea, timp de cateva săptămani, trimise familiei şi prietenilor scrisori din care reieşea fericirea ei, manifestandu-şi entuziasmul pentru Glandier. Se părea că începuse să se acomodeze cu destinul şi se forţa să înşele şi pe alţii şi chiar pe ea însăşi. într-un mod cu totul neaşteptat îi dădu lui Lafarge o parte din modesta sa dotă şi întocmi scrisori de recomandare adresate tutorilor să verse anumite sume soţului ei, cu prilejul vizitei acestuia la Paris. îşi imagină că micul său capital i-ar permite lui Charles să-şi redr
In timpul şederii sale la Paris, Charles, pentru a obţine sumele de bani necesare, falsifică de mai multe ori semnătura soţiei sale pe scrisorile de recomandare. în acelaşi timp primi de la Marie bilete de dragoste prin care îl asigura de întreaga ei afecţiune. Drept dovadă a acestei iubiri, ea îi trimise portretul pictat de o colocatoare, Anna Brun. Marie rugă de asemenea pe soacra sa-să-i prepare o prăjitură de crăciun, pe care ea se însărcina să i-o trimită lui Charles, pentru a-i atenua neplăcerea pricinuită de depărtarea lui de căminul lor ; Marie mai preciza că, în noaptea de crăciun, ea va manca la randul ei o parte, gandind că astfel se va simţi mai aproape el el, în această seară de sărbătoare.
Pe data de 16 decembrie, Mărie prezentă la poşta din Glandier coletul cu prăjitura pe care Charles o primi la hotelul „Univers" din Paris, la 18 decembrie. Aceasta nu era prăjitura de crăciun anunţată, însă Charles nu dădu atenţie acestui fapt şi, fără a se formaliza, mancă o mare parte din ea. Imediat după aceasta fu cuprins de colici, vomismente şi diaree. Petrecu o zi în pat fiind foarte slăbit. Gandindu-se că ar putea fi vorba de holeră, care pe vremea aceea făcea victime la Paris şi care provoca simptome" asemănătoare, renunţă să apeleze la serviciile unui medic. Se mulţumi să arunce restul prăjiturii, care, după părerea sa, nu mai era proaspătă, alţerandu-se cu prilejul transportului.
Pe data de 3 ianuarie, Charles simţindu-se foarte slăbit, se reîntoarse la Glandier, starea sănătăţii sale fiind destul de precară. Aducea cu sine de la Paris 28 000 franci avand ideea că ar putea face momentan faţă la obligaţiile cele mai presante, fapt care îi ridică moralul, făcandu-l să nu acorde o atenţie deosebită bolii de care suferea. Mărie îl primi cu tandreţe, îl convinse să rămană în pat, şi sărbători reîntoarcerea lui servindu-i o friptură de vanat garnisită cu trufe. Imediat după masă, „boala pariziană" se manifestă din nou : suferind de crampe dureroase, Charles reîncepu să vomite. Medicul casei, Barodu, adus urgent, îi puse diagnosticul de holeră. Lipsit de orice precauţie, el eliberă Măriei o reţetă de arsen, pe care aceasta o solicita sub pretextul că vrea să distrugă şoarecii care deranjau noaptea pe bolnav.
A doua zi starea lui Lafarge se agrava : se plangea de crampe în muşchii picioarelor, o sete nepotolită şi vomita tot ce manca. Personalul casei, părinţii şi rudele se stranseră în jurul patului bolnavului : Mărie, femeia de cameră Clementine, mama lui Charles, surorile sale, verişoara sa Emma - singura- din întreaga familie care o simpatiza pe Mărie -, Anna Brun, Denis secretarul şi servitorul lui Lafarge. Mărie, plină de atenţii, îi servi bolnavului poţiuni diverse, în special pe bază de „gumă arabică", remediu pe care pretindea că îl foloseşte adeseori cu bune rezultate şi pe care îl purta asupra sa într-o mică cutiuţă din malachit.
eseze finanţele. înainte de plecarea lui Lafarge, în decembrie 1839, Marie încercă să-l convingă să o lase moştenitoare, în schimbul întregii sume de care dispunea. Lafarge păru că acceptă, însă, în secret, semnă la notar un al doilea testament, prin care lăsa mamei sale întreaga avere.
In timpul şederii sale la Paris, Charles, pentru a obţine sumele de bani necesare, falsifică de mai multe ori semnătura soţiei sale pe scrisorile de recomandare. în acelaşi timp primi de la Marie bilete de dragoste prin care îl asigura de întreaga ei afecţiune. Drept dovadă a acestei iubiri, ea îi trimise portretul pictat de o colocatoare, Anna Brun. Marie rugă de asemenea pe soacra sa-să-i prepare o prăjitură de crăciun, pe care ea se însărcina să i-o trimită lui Charles, pentru a-i atenua neplăcerea pricinuită de depărtarea lui de căminul lor ; Marie mai preciza că, în noaptea de crăciun, ea va manca la randul ei o parte, gandind că astfel se va simţi mai aproape el el, în această seară de sărbătoare.
Pe data de 16 decembrie, Mărie prezentă la poşta din Glandier coletul cu prăjitura pe care Charles o primi la hotelul „Univers" din Paris, la 18 decembrie. Aceasta nu era prăjitura de crăciun anunţată, însă Charles nu dădu atenţie acestui fapt şi, fără a se formaliza, mancă o mare parte din ea. Imediat după aceasta fu cuprins de colici, vomismente şi diaree. Petrecu o zi în pat fiind foarte slăbit. Gandindu-se că ar putea fi vorba de holeră, care pe vremea aceea făcea victime la Paris şi care provoca simptome" asemănătoare, renunţă să apeleze la serviciile unui medic. Se mulţumi să arunce restul prăjiturii, care, după părerea sa, nu mai era proaspătă, alţerandu-se cu prilejul transportului.
Pe data de 3 ianuarie, Charles simţindu-se foarte slăbit, se reîntoarse la Glandier, starea sănătăţii sale fiind destul de precară. Aducea cu sine de la Paris 28 000 franci avand ideea că ar putea face momentan faţă la obligaţiile cele mai presante, fapt care îi ridică moralul, făcandu-l să nu acorde o atenţie deosebită bolii de care suferea. Mărie îl primi cu tandreţe, îl convinse să rămană în pat, şi sărbători reîntoarcerea lui servindu-i o friptură de vanat garnisită cu trufe. Imediat după masă, „boala pariziană" se manifestă din nou : suferind de crampe dureroase, Charles reîncepu să vomite. Medicul casei, Barodu, adus urgent, îi puse diagnosticul de holeră. Lipsit de orice precauţie, el eliberă Măriei o reţetă de arsen, pe care aceasta o solicita sub pretextul că vrea să distrugă şoarecii care deranjau noaptea pe bolnav.
A doua zi starea lui Lafarge se agrava : se plangea de crampe în muşchii picioarelor, o sete nepotolită şi vomita tot ce manca. Personalul casei, părinţii şi rudele se stranseră în jurul patului bolnavului : Mărie, femeia de cameră Clementine, mama lui Charles, surorile sale, verişoara sa Emma - singura- din întreaga familie care o simpatiza pe Mărie -, Anna Brun, Denis secretarul şi servitorul lui Lafarge. Mărie, plină de atenţii, îi servi bolnavului poţiuni diverse, în special pe bază de „gumă arabică", remediu pe care pretindea că îl foloseşte adeseori cu bune rezultate şi pe care îl purta asupra sa într-o mică cutiuţă din malachit.
Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 21 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :