În prima jumătate a secolului nostru şi în special în perioada interbelică, oamenii de cultură români revin tot mai des la întrebări: cine suntem noi ? prin ce ne distingem ? cum ne diferenţiem de alte culturi europene ? până unde merge înrudirea spirituală cu alte naţiuni şi unde apare elementul caracteristic, specific ? al căror răspuns este dat de pe diferitele lor poziţii ideologice şi cu mijloacele proprii domeniului creaţiei spirituale în care acţionează.

În deceniile trecute se înscriu în această problematică: Vasile Alecsandri ca folclorist, Bogdan Petriceicu Haşdeu în studii de istorie etnografie şi lingvistică, Nicolae Densuşianu în "Dacia preistorică".

Cei mai apropiaţi unei asemenea căutări sunt istoricii:

Nicolae Iorga (1871 -1940)
- personalitate activă în istoriografie, literatură, publicistică, politică
- îşi afirmă interesul pentru problematica naţională în literatură, ca teoretician al semănătorismului, curent cristalizat în jurul revistei cu acelaşi nume pe care a condus-o din 1903
- a văzut în civilizaţia românească o continuatoare legitimă a Bizanţului (în "Byzance apres Byzance").

Trăsăturile bizantine ale culturii româneşti sunt reluate şi de muzicologi, muzicieni, istorici de artă şi artistici plastici
-cercetările bizantinologului Nicolae Bănescu (1878-1971)
-cercetările preotului şi muzicologului I.D. Petrescu (1884-1970)
-creaţii ca "Oratoriul bizantin" al compozitorului Paul Constantinescu (1909-1963)
-studiile de iconografie bizantină şi românească veche ale istoricului de artă I.D. Ştefănescu (1886-1981)
-picturile în stil neo-bizantin ale lui Costin Petrescu (1871-1954).

Reconsiderarea ortodoxiei
- Nichifor Crainic - personalitate marcantă pentru ilustrarea ortodoxismului din cultura românească interbelică, al cărui nume este legat de revista "Gândirea" în jurul căreia gravita mişcarea de idei, de înnoire a trăirilor spirituale
- Nae Ionescu - profesor de logică şi filozofie, cu mare audienţă în rândul tinerilor studioşi din epocă, manifesta o atracţie aparte faţă de scrierile patristice citându-l mai ales pe Origene.

Interesul pentru etnografie ÅŸi folclor:
- in domeniul muzicii
- George Breazul (1887-1961) pune bazele "Arhivei fonogramice" - nucleul primei fonoteci cu specific de folclor din România la a cărei , îmbogăţire va contribui decisiv compozitorul şi folcloristul Constantin Brăiloiu (1893-1958)
- Bela Bartok (1881-1945) pasionat culegător de folclor românesc
- George Enescu (1881-1955) autor al binecunoscutelor "Rapsodii române", Suita a III-a "Săteasca", al sonatei a III-a pentru pian şi vioară.
- o serie de muzicieni prin creaţiile lor folclorice îşi exprimă admiraţia faţă de geniul muzical al poporului român: Mihail Jora, Marţian Negrea, Sabin Drăgoi, Tiberiu Brediceanu
- atracţia pentru universul rural este prezentă în unele creaţii literare ale epocii.

Semănătorismul este martor al acestui interes cu rădăcini într-o perioadă anterioară. Proza lui Liviu Rebreabnu, demonstrează ataşamentul literaturii române pentru tematica ţărănească, mult mai amplu tratată în cadrul studiului de istorie a literaturii române,
- tematica rurală este prezentă în pictura şi grafica vremii, în repetatele încercări de a constitui un stil naţional în arhitectură, în confecţionarea şi purtarea costumelor naţionale.

Cercetări în domeniul artei populare
- Al.Tzigara-Samurcaş (1927-1952) - iniţiator al colecţiilor Muzeului naţional de artă veche românească pentru care arhitectul N. Ghika-Budeşti a construit edificiul din Bucureşti, şos.Kisseleff în stil neo-românesc
- sociologul Dimitrie Guşti - conduce cercetări sistematice pe teren, cu grupuri de studenţi din rândul cărora s-au remarcat Traian Herseni, H.H.Stahl, Mihai Pop, Romulus Vulcănescu. Acesta organizează Muzeul Satului din Bucureşti.
- Romulus Vuia - organizează la Cluj un muzeu asemănător cu Muzeul Satului din Bucureşti
- Tache Papahagi - autorul corpusului de imagini "Images d’ethnographie roumaine" precum şi a multor culegeri de folclor.

---

Tag-uri: cultura, opere, tara, interbelic

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 12 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---