Statistics:
Visits: 814 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Cazul ceasornicarului Pel: condamnarea lui Albert Pel-partea 2
Q: | Intreaba despre Cazul ceasornicarului Pel: condamnarea lui Albert Pel-partea 2 |
Obiecţiunile doctorului Brouardel au fost categorice, ncavand nici o fisură. El a afirmat în fata tribunalului : „Răspunsul nostru lu primul şi la al cincilea paragraf din observaţiile ridicate de acuzat se găseşte în raportul nostru prezentat comisiei la data de 21 octombrie 1884. Toţi autorii care s-au ocupat de otrăviri sunt unanimi în a admite că eliminarea arsenicului se face într-un timp relativ scurt. în consecinţă, cu cit accidentele evoluează mai lent cu atit eliminarea otrăvii va fi mai. completă.
Am citat pe Orfila şi Chatin, la ale căror observaţii se asociază şi Husemann. După Orfila şi Geoghegan, arsenicul absorbit este complet eliminat din organism în 12-15 zile. Dar această perioad ă nu este constantă, deoarece, aşa după cum rezultă din cercetările lui Maclagen, urme de arsenic pot fi regăsite la un intoxicat chiar după 25 de zile, iar în cercetările lui Flandin şi Danger, cand într-un caz eliminarea a fost completă după trei zile, în timp ce în alt caz ea a durat 35 de zile, toate datele de care dispunem sunt de acord asupra acestui punct şi anume că eliminarea este relativ rapidă. Este o problemă importantă în medicina legală evidenţierea arsenicului în corpul celor care au avut de suferit o intoxicaţie cu mult timp în urmă şi care au supravieţuit ; în acest caz, adeseori arsenicul nu mai este găsit.
Devergie citează : „în afacerea Lafarge, care a avut loc în anul 1840, Orfila a fost întrebat dacă, în cazul în care un individ ar muri otrăvit, ar fi posibil să nu se mai regăsească deloc arsenic, nu numai în tubul digestiv dar chiar şi în alte organe în care el ar putea pătrunde prin absorbţie. Răspunsul a fost afirmativ şi aşa a şi fost".
Constatarea unei foarte mici cantităţi de arsenic într-un cadavru nu permite să fie îndepărtată, în mod aprioric, ipoteza unei otrăviri arsenicale, cand survenirea ei a fost de cateva zile după ingestia probabilă a otrăvii.
Motivele invocate de Pel sunt conţinute în cinci puncte. Relativ la contradicţiile cu alţi toxicologi, pe care Pel le atribuie concluziilor noastre, aşteptăm mai intîi să le formuleze pentru a-i putea răspunde. în ceea ce ne priveşte, afirmaţiile noastre sunt puse de acord cu cele enunţate de toxicologi, a căror autoritate în materie este recunoscută în Franţa, Anglia şi Germania.
Noi nu cunoaştem, este adevărat, circumstanţele în care a avut loc ingerarea otrăvii, doza şi combinaţia chimică din care arsenicul a fost absorbit. Nu ne-am făcut nici o iluzie în aceste probleme. Cu toate acestea, nu putem accepta părerea că, dacă o persoană a prezentat in timpul vieţii simptomele unei intoxicaţii arsenicale şi dacă in viscerele acesteia a fost găsit prin analiză chimică arsenic, ignorarea condiţiilor în care a avui loc ingerarea nu ne poate împiedica să tragem concluzia unei morţi prin intoxicare !
În ceea ce priveşte data prezumtivă a intoxicaţiei, presupunem că ea trebuie să fi avut loc cu cateva ore înaintea apariţiei simptomelor.
Rămanem ferm la concluziile noastre : nici unul din simptomele relatate de doctorul Raoult în tabloul clinic al bolii, în constatările autopsiei şi în analiza chimică a viscerelor Eugeniei Pel nu contravin ipotezei unei intoxicaţii arsenicale.
Albert Pel a fost declarat culpabil de uciderea soţiei sale Marie Eugenie Pel, născută Buf fereau, prin otrăvire cu un preparat arsenical.
Condamnarea sa la moarte a fost primită cu satisfacţie de opinia publică, îngrozită de frecvenţa cazurilor de otrăviri criminale din acea epocă.
Sentinţa, după efectuarea recursului, a rămas definitivă şi Pel a fost executat în curtea închisorii din Saint-Cloud.
Am citat pe Orfila şi Chatin, la ale căror observaţii se asociază şi Husemann. După Orfila şi Geoghegan, arsenicul absorbit este complet eliminat din organism în 12-15 zile. Dar această perioad ă nu este constantă, deoarece, aşa după cum rezultă din cercetările lui Maclagen, urme de arsenic pot fi regăsite la un intoxicat chiar după 25 de zile, iar în cercetările lui Flandin şi Danger, cand într-un caz eliminarea a fost completă după trei zile, în timp ce în alt caz ea a durat 35 de zile, toate datele de care dispunem sunt de acord asupra acestui punct şi anume că eliminarea este relativ rapidă. Este o problemă importantă în medicina legală evidenţierea arsenicului în corpul celor care au avut de suferit o intoxicaţie cu mult timp în urmă şi care au supravieţuit ; în acest caz, adeseori arsenicul nu mai este găsit.
Devergie citează : „în afacerea Lafarge, care a avut loc în anul 1840, Orfila a fost întrebat dacă, în cazul în care un individ ar muri otrăvit, ar fi posibil să nu se mai regăsească deloc arsenic, nu numai în tubul digestiv dar chiar şi în alte organe în care el ar putea pătrunde prin absorbţie. Răspunsul a fost afirmativ şi aşa a şi fost".
Constatarea unei foarte mici cantităţi de arsenic într-un cadavru nu permite să fie îndepărtată, în mod aprioric, ipoteza unei otrăviri arsenicale, cand survenirea ei a fost de cateva zile după ingestia probabilă a otrăvii.
Motivele invocate de Pel sunt conţinute în cinci puncte. Relativ la contradicţiile cu alţi toxicologi, pe care Pel le atribuie concluziilor noastre, aşteptăm mai intîi să le formuleze pentru a-i putea răspunde. în ceea ce ne priveşte, afirmaţiile noastre sunt puse de acord cu cele enunţate de toxicologi, a căror autoritate în materie este recunoscută în Franţa, Anglia şi Germania.
Noi nu cunoaştem, este adevărat, circumstanţele în care a avut loc ingerarea otrăvii, doza şi combinaţia chimică din care arsenicul a fost absorbit. Nu ne-am făcut nici o iluzie în aceste probleme. Cu toate acestea, nu putem accepta părerea că, dacă o persoană a prezentat in timpul vieţii simptomele unei intoxicaţii arsenicale şi dacă in viscerele acesteia a fost găsit prin analiză chimică arsenic, ignorarea condiţiilor în care a avui loc ingerarea nu ne poate împiedica să tragem concluzia unei morţi prin intoxicare !
În ceea ce priveşte data prezumtivă a intoxicaţiei, presupunem că ea trebuie să fi avut loc cu cateva ore înaintea apariţiei simptomelor.
Rămanem ferm la concluziile noastre : nici unul din simptomele relatate de doctorul Raoult în tabloul clinic al bolii, în constatările autopsiei şi în analiza chimică a viscerelor Eugeniei Pel nu contravin ipotezei unei intoxicaţii arsenicale.
Albert Pel a fost declarat culpabil de uciderea soţiei sale Marie Eugenie Pel, născută Buf fereau, prin otrăvire cu un preparat arsenical.
Condamnarea sa la moarte a fost primită cu satisfacţie de opinia publică, îngrozită de frecvenţa cazurilor de otrăviri criminale din acea epocă.
Sentinţa, după efectuarea recursului, a rămas definitivă şi Pel a fost executat în curtea închisorii din Saint-Cloud.
Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 22 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :