Procurorul procesului, Decous nu se lăsă intimidat de toate constatarle si declaratiile expertilor care afirmau lipsa arsenului din corpul decedatului. Acesta îşi simţi din nou pămantul sub picioare, mai tare ca oricand „îmi menţin teza că această femeie şi-a asasinat soţul". După părerea sa, întrucat ştiinţa furnizase rezultate contradictorii, trebuia să se epuizeze ultima posibilitate care se oferea, aceea de a aduce pe Orfila de la Paris. Apărarea o propusese în repetate randuti şi din aceste motive, era sigur că aceasta nu se va opune la venirea savantului parizian.

In concluzie, doamna Paillet, neavand altă cale de ales, a trebuit să accepte. De altfel, aceasta nu ar fi schimbat nimic îşi spunea ea ; era convinsă că Orfila, ale cărui metode fuseseră deja experimentate de toxicologii din Brive şi Limoges, se soldaseră cu un rezultat negativ, confirmand absenţa arsenului. Mai mult, Orfila ar fi fost în măsură să dovedească că concluziile referitoare la băuturi şi praful din faimoasa cutie erau desigur eronate.într-o atmosferă tulbure, Un trimis special a fost expediat la Bordeaux, pentru a cere telegrafic lui Orfila să se prezinte la Tribunal. în ziua de 12 septembrie, Orfila primi încunoştiinţarea că trebuia să vină a doua zi la Tulle.

Indată ce sosi, savantul anunţă că nu efectuează analizele sale decat în prezenţa tuturor experţilor amestecaţi într-un fel sau altul în afacerea Lafarge. Pentru a preveni suspiciunea că produsele şi aparatele aduse de la Paris ar putea conţine arsen, decise să utilizeze numai materialul şi agenţii chimici folosiţi de experţii locali. în cursul analizelor care s-au prelungit în timpul nopţii de 13 spre 14 septembrie, porţile sălii Palatului de Justiţie au fost strict supravegheate. în după-amiaza zilei de 14 septembrie, Orfila urmat de cei doi Dubois, de Dupuytren şi de medicii din Brive - aceştia din urmă cu capetele plecate - intrară în sala de judecată.

"Suntem în măsură, declară Orfila, să prezentăm tribunalului rezultatul experienţelor noastre. Am reuşit să dovedesc : primo, corpul lui Charles Lafarge conţine arsen ; secundo, că acest arsen nu provine nici din agenţii chimici pe care i-am folosit şi nici din pămantul care înconjoară sicriul ; tertio, că otrava pe care am pus-o în evidenţă nu se găseşte printre constituentele normale ale corpului uman...".

Doamna Paillet nu reuşea să înţeleagă ce se petrece. Orfila, „Orfila, idolul său" îi dăduse o lovitură mortală ! Total bulversată, îşi găsi cu greutate energia necesară pentru a urmări expunerea savantului.

Stomacul şi conţinutul său, aparţinand lui Lafarge, preparate de Orfila şi introduse în aparatul lui Marsh, au produs cristale de arsen. Acestea, supuse acţiunii oxidului de argint, au evidenţiat prezenţa arsenului. Extractele Celorlalte organe au condus de asemenea la formarea de cristale, ce e drept în cantităţi ceva mai reduse. în sfarşit, Orfila a ars, cu ajutorul salpetrului, resturile din substanţele care i-au servit la prepararea extractelor ; în reziduul obţinut s-a găsit de douăsprezece ori mai mult arsen decat in experienţele precedente. Analiza efectuată cu pămin-îul cimitirului era absolut negativă. Cu această dovadă trebuie deci îndepărtată posibilitatea unei infiltrări a otrăvii în corp.

Arsenul natural, pe care îl conţine în mod obişnuiţi corpul uman, preciza cu acest prilej Orfila, se găseşte în oase şi nu în organe ; în consecinţă, în cazul Lafarge, otrava identificată nu face parte din elementele naturale.

In ceea ce priveşte experienţele efectuate de medicii şi farmacologii din Brive şi Limoges, numai analizele făcute cu ajutorul procedeelor perimate erau exacte. Aparatul lui Marsh, pe care l-au utilizat în final, era atat de delicat încat, manipulat de aceşti oameni fără experienţă, putea induce în eroare. Era suficient, cum făcuseră predecesorii lui Orfila, să menţină o flacără prea puternică sub eprubetă pentru a goni gazul arsenical şi a împiedica astfel formarea depozitului. Preşedintele tribunalului, Barny, puse lui Orfila o singură întrebare : „După dumneavoastră, spuse el, cantitatea de arsen este suficientă pentru a admite eventualitatea unei crime prin otrăvire ?- „Pentru a vă fi clară afacerea, declară Orfila, trebuie să ţinem seama de circumstanţele care au însoţit evenimentele de la Glandier, să cunoaştem simptomele bolii, cumpărările de otravă, prezenţa arsenului în băuturi. Veţi găsi atunci uşor răspunsul la această întrebare."

Cu puţin mai înainte de orele 7 seara, Orfila părăsi sala de şedinţe a tribunalului. Pentru a preîntampina o eventuală reacţie din partea simpatizanţilor Mariei Lafarge, Barny însărcina o patrulă de jandarmi să-l escorteze pe savant.

---

Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 21 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---