Statistics:
Visits: 2,844 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Primul razboi daco-roman
Q: | Intreaba despre Primul razboi daco-roman |
Declanşarea primului război are loc la 25 martie 101 cand armata romană, împărţită în două coloane, trece Dunărea pe poduri de vase, pe la Lederata şi Dierna. Conform unei mai vechi tactici, Decebal şi-a retras trupele în interior lăsand armata duşmană să-şi macine forţele înaintand pe un teritoriu necunoscut şi, evident, neprielnic, înaintarea lui Traian este lentă, precaută, trupele romane croindu-şi drumuri, ridicand poduri şi înălţînd castre în scopul unei permanente legături cu forţele din sud şi a asigurării unor locuri întărite în eventualitatea unei retrageri.
Pentru a încetini înaintarea lui Traian (sau pentru a-l determina să-şi modifice planul), Deceb al foloseşte diverse mijloace. Astfel, în timpul pătrunderii în Banat, Traian este întampinat de o solie, care îi aducea din partea burilor şi a aliaţilor lui Decebal un mesaj încrustat cu caractere latine pe o ciupercă; i se cerea împăratului retragerea şi încheierea păcii. Dar, după joncţiunea de la Tibiscum, Decebal îşi spulberă orice îndoială cu privire la ţinta lui Traian. Acesta îşi îndreaptă trupele spre Sarmizegetusa.
Astfel că Decebal hotărăşte să angajeze prima luptă în acelaşi defileu tllfnist şi păduros de la Tapae, al cărei relief îl favoriza. Înfruntarea a fost înverşunată, dar scurtă. Finalul a fost grăbit de izbucnirea unei furtuni cu fulgere şi trăsnete, căreia îi emir victimă chiar un comandant dac. Decebal îşi protejează ivi raderea prin angajarea unui detaşament al său la poalele unui deal împădurit, astfel că grosul forţelor dacilor se retrage în ordine. Romanii îşi continuă înaintarea parjolind satele şi pătrunzand în depresiunea Haţegului. O nouă încercare a lui Decebal de a obţine pacea este respinsă de Traian.
Dar venirea iernii, mai curand decat se aştepta, îi determină să înceteze operaţiunile, mare parte din armată irmand în Ţara Haţegului. Acesta este momentul aşteptat de Decebal pentru organizarea unei diversiuni la Dunărea de Jos. Profitand de gerul care le-ar fi favorizat trecerea fluviului pe gheaţă şi de imobilizarea flotei romane, care nu i ar fi permis lui Traian o intervenţie rapidă, trupele aliate lui Decebal urmau să pătrundă in Moesia Inferioară, să răstoarne slaba rezistenţă a garnizoanelor romane reduse lăsate acolo, apoi, prin Pasul Şipca, să intercepteze liniile din spate ale armatei romane, tăind astfel legătura cu bazele din interiorul imperiului. între timp, Decebal urma să organizeze o cinilraofensivă în munţii Daciei pentru a zdrobi forţele romane ce ar fi fost substanţial reduse prin retragerea unei mari părţi a lor pe frontul balcanic.
Din nefericire, în acel an, iarna a fost blandă şi apa fluviului nu a îngheţat. Traian părăseşte în mare grabă teatrul de operaţiuni din Dacia, indi'eptandu-se cu o parte din armată spre Drobeta, unde îl aştepta flota Dunării de Jos. Cu ajutorul acesteia, intervenţia romană este extrem de rapidă în Moesia Inferioară. Folosind cavaleria pentru a-şi spori viteza după debarcare, Traian se îndreaptă spre interiorul provinciei, unde înfrange pe călăreţii armaţi, apoi, ajungand din urmă o oaste dacă, o zdrobeşte după o luptă înverşunată. Pentru a apăra pe viitor o poziţie strategică atit de importantă cum este Pasul Şipka, Traian ia măsuri să se ridice în acel loc un oraş întărit - Nikopolis (Cetatea Victoriei) ad Istrum (azi Stări Nikiup).
Pentru a încetini înaintarea lui Traian (sau pentru a-l determina să-şi modifice planul), Deceb al foloseşte diverse mijloace. Astfel, în timpul pătrunderii în Banat, Traian este întampinat de o solie, care îi aducea din partea burilor şi a aliaţilor lui Decebal un mesaj încrustat cu caractere latine pe o ciupercă; i se cerea împăratului retragerea şi încheierea păcii. Dar, după joncţiunea de la Tibiscum, Decebal îşi spulberă orice îndoială cu privire la ţinta lui Traian. Acesta îşi îndreaptă trupele spre Sarmizegetusa.
Astfel că Decebal hotărăşte să angajeze prima luptă în acelaşi defileu tllfnist şi păduros de la Tapae, al cărei relief îl favoriza. Înfruntarea a fost înverşunată, dar scurtă. Finalul a fost grăbit de izbucnirea unei furtuni cu fulgere şi trăsnete, căreia îi emir victimă chiar un comandant dac. Decebal îşi protejează ivi raderea prin angajarea unui detaşament al său la poalele unui deal împădurit, astfel că grosul forţelor dacilor se retrage în ordine. Romanii îşi continuă înaintarea parjolind satele şi pătrunzand în depresiunea Haţegului. O nouă încercare a lui Decebal de a obţine pacea este respinsă de Traian.
Dar venirea iernii, mai curand decat se aştepta, îi determină să înceteze operaţiunile, mare parte din armată irmand în Ţara Haţegului. Acesta este momentul aşteptat de Decebal pentru organizarea unei diversiuni la Dunărea de Jos. Profitand de gerul care le-ar fi favorizat trecerea fluviului pe gheaţă şi de imobilizarea flotei romane, care nu i ar fi permis lui Traian o intervenţie rapidă, trupele aliate lui Decebal urmau să pătrundă in Moesia Inferioară, să răstoarne slaba rezistenţă a garnizoanelor romane reduse lăsate acolo, apoi, prin Pasul Şipca, să intercepteze liniile din spate ale armatei romane, tăind astfel legătura cu bazele din interiorul imperiului. între timp, Decebal urma să organizeze o cinilraofensivă în munţii Daciei pentru a zdrobi forţele romane ce ar fi fost substanţial reduse prin retragerea unei mari părţi a lor pe frontul balcanic.
Din nefericire, în acel an, iarna a fost blandă şi apa fluviului nu a îngheţat. Traian părăseşte în mare grabă teatrul de operaţiuni din Dacia, indi'eptandu-se cu o parte din armată spre Drobeta, unde îl aştepta flota Dunării de Jos. Cu ajutorul acesteia, intervenţia romană este extrem de rapidă în Moesia Inferioară. Folosind cavaleria pentru a-şi spori viteza după debarcare, Traian se îndreaptă spre interiorul provinciei, unde înfrange pe călăreţii armaţi, apoi, ajungand din urmă o oaste dacă, o zdrobeşte după o luptă înverşunată. Pentru a apăra pe viitor o poziţie strategică atit de importantă cum este Pasul Şipka, Traian ia măsuri să se ridice în acel loc un oraş întărit - Nikopolis (Cetatea Victoriei) ad Istrum (azi Stări Nikiup).
Tag-uri: lider, psihic, inteligenta |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 01 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :