Statistics:
Visits: 1,860 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
Q: | Intreaba despre Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas |
în 386 î.e.n., îngrijorată de întărirea Atenei, mai ales de reconstituirea ligii ei maritime, Persia conveni cu Sparta, excelent condusă pe plan diplomatic de Antalcidas, „pacea regelui" sau „a lui Anlaleidas", prin care, pe baza unor propuneri spartane inca din 392 î.e.n., Sparta vandu Persiei pentru a doua oară Interesele Greciei pe litoralul Asiei Mici.
Sparta obÅ£inu controlul respectării clauzelor păcii cu alte cuvinte: al Greciei, oi rare ligile beoÅ£iană, corintică ÅŸi argeeana fură desfiinÅ£ate. Singurii opozanÅ£i ai Spartei ce-ÅŸi păstrau intact forÅ£ele erau Atena ÅŸi bogata Ligă (simahia) chalcidica condusă de Olynt. In 382 î.e.n., pentru a împiedica atat renaÅŸterea beoÅ£iană, cat Å Ÿi înÅ£elegerea posibilă dintre Atena, Teba ÅŸi Olynt, Sparta echipă o oÅŸtire de 10 000 de luptători, pusă sub comanda lui Phoibidas, care, în drum spre Peninsula Chalcidica, cuceri printr-o manevră neaÅŸteptată Cadmeea tebană, unde lăsă ii garnizoană ÅŸi, după un asediu de doi ani, în care avu ca ajutor pe regele macedonean Amyntas, cuceri Olyntul, desfiinţînd Simahia chalcidica, în vara lui 379 î.e.n.
Niciodată în istoria ei, Sparta nu ajunsese la o asemenea mărire, încat părea că forţa ei este nesfarşită. Şi cand nimeni nu se aştepta la o răsturnare de situaţie, în luna noiembrie a aceluiaşi an 379 î.e.n., fu adus la îndeplinire planul democraţilor tebani proscrişi, aflaţi în refugiu la Atena. între animatorii celor cateva sute de tebani emigraţi se afla Epaminonda, participant la lovitura de stat din Teba. Aceasta a avut o desfăşurare aventuroasă: şapte proscrişi tebani sosesc tainic la Teba, lichidează, în cursul nopţii, pe toţi conducătorii partidei filospartane, anunţă reuşita acţiunii cetelor de ostaşi atenieni, conduse de doi strategi, care aşteptau la marginea sudică a Beoţiei împreună cu ceilalţi proscrişi tebani, eliberează şi înarmează pe democraţii aflaţi în închisoarea cetăţii şi, după sosirea sprijinului atenian, înfrang rezistenţa garnizoanei spartane instalate de Phoibidas.
Regele spartan Cleombrotas al II-lea nu poate interveni, deoarece drumul spre Beoţia i-a fost blocat de trupe ateniene comandate de Chabrias, iar trecătorile de ocolire a „dopului" atenienilor erau înzăpezite. Nici Sphodrias, strategul spartan al garnizoanei din Thespie, nu obţine mai mult succes în încercarea ce-o face, în fruntea garnizoanei sale de spartani de a cuceri Pireul. Oricum, acţiunea provoacă ruptura făţişi dintre Sparta şi Atena, ceea ce-i permite acesteia din urmi să sprijine făţiş rezistenţa tebană, condusă de Epaminonda şi de Pelopidas, care, în 378 şi 377 î.e.n., resping incursiunile conduse de regele Agesilaos. între timp, Epaminonda, Pelopidas, Gorgidas, alt democrat beoţian, căruia i se atribuie crearea Batalionului Sacru, democraţii tebani, în general, desfăşoară o febrilă activitate de reorganizare a statului beoţian.
Armata este întărită, Pelopidas şi Epaminonda transformă Batalionul Sacru (300 de tineri nobili, special antrenaţi şi întreţinuţi de stat, care luptau în perechi), din garnizoană permanentă a Cadmeei în celebrul detaşament de şoc al falangei tebane.
Sparta obÅ£inu controlul respectării clauzelor păcii cu alte cuvinte: al Greciei, oi rare ligile beoÅ£iană, corintică ÅŸi argeeana fură desfiinÅ£ate. Singurii opozanÅ£i ai Spartei ce-ÅŸi păstrau intact forÅ£ele erau Atena ÅŸi bogata Ligă (simahia) chalcidica condusă de Olynt. In 382 î.e.n., pentru a împiedica atat renaÅŸterea beoÅ£iană, cat Å Ÿi înÅ£elegerea posibilă dintre Atena, Teba ÅŸi Olynt, Sparta echipă o oÅŸtire de 10 000 de luptători, pusă sub comanda lui Phoibidas, care, în drum spre Peninsula Chalcidica, cuceri printr-o manevră neaÅŸteptată Cadmeea tebană, unde lăsă ii garnizoană ÅŸi, după un asediu de doi ani, în care avu ca ajutor pe regele macedonean Amyntas, cuceri Olyntul, desfiinţînd Simahia chalcidica, în vara lui 379 î.e.n.
Niciodată în istoria ei, Sparta nu ajunsese la o asemenea mărire, încat părea că forţa ei este nesfarşită. Şi cand nimeni nu se aştepta la o răsturnare de situaţie, în luna noiembrie a aceluiaşi an 379 î.e.n., fu adus la îndeplinire planul democraţilor tebani proscrişi, aflaţi în refugiu la Atena. între animatorii celor cateva sute de tebani emigraţi se afla Epaminonda, participant la lovitura de stat din Teba. Aceasta a avut o desfăşurare aventuroasă: şapte proscrişi tebani sosesc tainic la Teba, lichidează, în cursul nopţii, pe toţi conducătorii partidei filospartane, anunţă reuşita acţiunii cetelor de ostaşi atenieni, conduse de doi strategi, care aşteptau la marginea sudică a Beoţiei împreună cu ceilalţi proscrişi tebani, eliberează şi înarmează pe democraţii aflaţi în închisoarea cetăţii şi, după sosirea sprijinului atenian, înfrang rezistenţa garnizoanei spartane instalate de Phoibidas.
Regele spartan Cleombrotas al II-lea nu poate interveni, deoarece drumul spre Beoţia i-a fost blocat de trupe ateniene comandate de Chabrias, iar trecătorile de ocolire a „dopului" atenienilor erau înzăpezite. Nici Sphodrias, strategul spartan al garnizoanei din Thespie, nu obţine mai mult succes în încercarea ce-o face, în fruntea garnizoanei sale de spartani de a cuceri Pireul. Oricum, acţiunea provoacă ruptura făţişi dintre Sparta şi Atena, ceea ce-i permite acesteia din urmi să sprijine făţiş rezistenţa tebană, condusă de Epaminonda şi de Pelopidas, care, în 378 şi 377 î.e.n., resping incursiunile conduse de regele Agesilaos. între timp, Epaminonda, Pelopidas, Gorgidas, alt democrat beoţian, căruia i se atribuie crearea Batalionului Sacru, democraţii tebani, în general, desfăşoară o febrilă activitate de reorganizare a statului beoţian.
Armata este întărită, Pelopidas şi Epaminonda transformă Batalionul Sacru (300 de tineri nobili, special antrenaţi şi întreţinuţi de stat, care luptau în perechi), din garnizoană permanentă a Cadmeei în celebrul detaşament de şoc al falangei tebane.
Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 02 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :