Legenda Regelui Arthur si a Cavalerilor Mesei Rotunde reprezinta unul dintre cele mai vechi mituri britanice. Arthur a fost considerat regele etern, care si-a aparat glorios poporul de saxoni, legenda subliniind promisiunea facuta de acesta ca se va intoarce din mormantul sau de pe insula Avalon pentru a apara Britania, in cazul in care tara ar fi fost din nou amenintata de invazia straina.

Cultura populara europeana este plina de legende legate de domnitori, care au promis ca se vor intoarce cand tara lor va fi in pericol. Francezii vor fi salvati de Carol cel Mare, germanii de Frederic Barbarossa, iar irlandezii, de marele lor erou Fionn McCumhaillig. Insa, dintre toate aceste povesti, cea mai reprezentativa ramane cea a regelui Arthur, aceasta legenda avand o oarecare credibilita te istorica.
In sec. al cincilea d.Hr atrait un mare sef de trib, probabil un britanic romanizat, care a reputat numeroase victorii impotriva saxonilor care jefuiau imprejurimile. Conform cercetatorilor, regele Arthur a avut drept model un luptator neinfricat, un soldat pe nume Ambrosius Aurelianus. Cand armata romana s-a retras din Britania, englezii au ramas fara un conducator national.

In jurul anului 410 d.Hr, Britania se bucura de aproape 400 de ani, datorita protectiei oferite de armata romana, de pace si imbelsugare. Reteaua drumurilor asigura conditii optime comertului, facand rapida deplasarea legiunilor romane intre locuri de tabara si orasele mai mari. Dupa ce armatele romane s-au retras in Italia, din cauza amenintarilor barbarilor, britanicii au fost lasati in voia soartei. Astfel, in Britania a izbucnit razboiul civil : a inceput lupta pentru bogatiile lasate in urma de catre colonizatorii romani .

Tiranul Vortigern a reusit sa obtina cea mai mare parte a puterii, datorita faptului ca si-a intarit oastea cu mercenari anglo-saxoni, condusi de doi luptatori excelenti, Hengist si Horsa. Acestia din urma s-au revoltat impotriva lui Vortigern, omorandu-l. Noi trupe anglo-saxone au traversat Canalul, pentru a-si lua partea ce li se cuvenea .
Solutia a venit din partea unui comandant britanic necunoscut, pe nume Ambrosius Aurelianus. Acesta i-a invins pe saxoni in 518, la Mount Badon. Despre acel geniu militar, se stie doar ca se numea Arthur. Aceasta victorie a fost covarsitoare. Timp de 50 de ani a domnit pacea in Britania. Cronicile walesiene vorbeau despre Arthur ca fiind " regele minunilor si al vrajitorilor ", faptele lui fiind cunoscute in intreaga Britanie .

In Annales Cambriae, o cronica scrisa de calugari, se relateaza despre cum a luptat Arthur timp de trei zile si trei nopti, in cele din urma obtinand victoria.
Nasterea lui Arthur a fost invaluita in magie si comploturi. Tatal sau, Uther Pendragon, regele Angliei, se indragostise de Ygraine, sotia celui mai fidel om al sau, printul Gorlois de Cornwall. O dorinta coplesitoare a pus stapanire pe rege ; in cele din urma , l-a convins pe vrajitorul sau Merlin sa prepare o bautura fermecata, prin care el a capatat infatisarea lui Gorlois, l-a ucis pe acesta, iar el a aparut sub chipul sotului in dormitorul Ygrainei, la castelul din Tintagel. Arthur a fost rodul pasiunii lui Uther pentru Ygrina.

Merlin a incredintat copilul unui cavaler pe nume Ector, la care trebuia sa ramana pana la varsta de 15 ani. Dupa moartea lui Uther, nobilimea s-a strans la Londra si, sub ochii lui Merlin, fiecare print si conte si-a incercat norocul cu piatra magica, incercand sa elibereze sabia Excalibur, pe care scria : " Cel care va scoate sabia din piatra, va fi regele Angliei. " Nimeni n-a putut sa scoata sabia in afara de Arthur.

Arthur a fost ales regele Angliei, dar au trecut multi ani pana cand a fost pe deplin recunoscut si acceptat ca rege. Unul dintre nobilii revoltati, Loth of Lothian, i-a oferit lui Arthur mana frumoasei Morgause si cei doi au avut un copil impreuna. Arthur nu stia ca Morgause este de fapt sora lui, fiica lui Gorlois si Ygraine. Merlin a prezis ca Mordred, baiatul nascut din aceasta relatie incestuoasa, va cauza sfarsitul lui Arthur si al regatului sau .

Mai tarziu, Arthur s-a recasatorit cu Guinevere si s-a stabilit la Camelot, acolo unde se pomeneste si despre Masa Rotunda cu cei 12 cavaleri ai sai. Cei 12 cavaleri de seama din Camelot erau egali, neexistand nici un privilegiu. Un singur loc era liber, fiindu-i destinat acelui cavaler care, intr-o buna zi, ar fi gasit Sfantul Graal, cel mai de pret obiect al lumii crestine, pocalul din care a baut Iisus Hristos la Cina cea de Taina. Conform credintelor, Graalul a fost adus in Anglia de catre Iosif de Arimathia, care a fugit de pe Taramul Sfant de teama evreilor. Legenda mai spune ca Iisus si-a petrecut anii de copilarie in Anglia, mai precis in sud, motiv pentru care Biblia nu pomeneste despre copilaria din Palestina a Mantuitorului.

Viata lui Arthur a fost plina de minciuni si de tradari. Sotia lui, Guinevere, s-a indragostit de unul dintre cavaleri, Sir Lancelot ; apoi Mordred va acuza in public cuplul de adulter si tradare. Lancelot si Guinevere, insotiti de grupul cavalerilor care au participat la revolta, fug in Franta, insa Arthur ii urmareste si are loc o lupta sangeroasa. Intre timp, la Camelot, Mordred preia tronul lui Arthur, in absenta acestuia. Arthur si cavalerii sai fideli il infrunta pe Mordred si pe oamenii acestuia, pe campul de lupta din Camlann. Pasind printre trupurile neinsufletite ale cavalerilor sai, Arthur isi raneste mortal fiul, dar Mordred, cu ultimele puteri, il strapunge si el cu sabia pe Arthur . Regele ranit este dus pe malul unui lac fermecat, intr-o capela construita de Iosif de Arimathia pe insula mistica Avalon .
Legenda regelui Arthur a generat numeroase variante si fiecare continea noi si noi fapte eroice. In 1135, un calugar pe nume Geoffrey of Monmouth a dedicat regelui Arthur cea mai mare parte a volumului sau intitulat " Istoria regilor Angliei ", sustinand ca respectivele evenimente erau fapte istorice, nu legende sau mituri.
Despre mormantul regelui, se spune ca a fost gasit pe insula Avalon, avand insemnat o cruce cu urmatoarea inscriptie : " Hic jacet sepultus inclitus Rex Arthurus cum Wenneveria uxore sua secona in Insula Avallonis ", tradus insemnand " Aici se odihneste vestitul rege Arthur cu Guinevere, ce-a de-a doua sotie a lui, inmormantati pe insula Avalon.

Se spune ca s-ar fi gasit mormantul la 5 m adancime, dar in morminte s-au gasit alte doua lazi, ce contineau portretele si blazoanele lui Arthur si Guinevere. In portret, regina purta o coroana intacta, iar Arthur, o coroana pe care se vedeau urmele luptelor.

El avea multe cicatrici din lupta sa cu Mordred pe campul din Camlann, unde ii fusese taiata urechea stanga. In lazi a fost gasit scheletul lui Arthur, ce se vedea ca fusese un barbat inalt, puternic, iar ramasitele Guineverei indicau ca aceasta fusese o femeie fragila.

In 1960, cativa arheologi au inceput sa faca sapaturi in locul in care s-a afirmat ca se afla mormantul regelui. Au gasit cateva indicii conform carora acolo fusese, candva, o groapa si au gasit si urmele unei pietre comemorative.
Oare era intr-adevar mormantul regelui Arthur si al reginei Guinevere ? Oare a trait, a luptat, a iubit regele mitic in epoca de glorie a Camelotului? Poate ca mormantul lui continua sa existe acolo, undeva intr-un loc stiut numai de cavalerii sai credinciosi ... Nu vom sti niciodata.

---

Tag-uri: legenda, mit, cultura

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 14 December '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---