Statistics:
Visits: 1,275 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Procesul de promovare a incluziunii sociale in Romania
Q: | Intreaba despre Procesul de promovare a incluziunii sociale in Romania |
Integrarea minorităţilor naţionale în cadrul statului român a fost un proces complex marcat de elemente pozitive, dar şi de multe situaţii tensionate.
Autorităţile guvernamentale s-au preocupat de crearea cadrului legal care să asigure deplina egalitate între toţi cetăţenii români, indiferent de naţionalitate. Întreaga legislaţie adoptată – începând cu legea electorală, Constituţia din 1923, legea administrativă şi continuând cu cele privind învăţământul, cultele, economia – avea la bază principiul nediscriminării pe criterii etnice .
Potrivit art. 5 al ConstituÅ£iei din 1923, “Românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, se buc ură de libertatea conÅŸtiinÅ£ei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociaÅ£ie ÅŸi de toate libertăţile ÅŸi drepturile stabilite prin legeâ€.
Ioan Scurtu ne oferă informaţii despre organizarea ţiganilor în perioada 1930-1934. În 1933, fostul arhimandrit Calinic I. Popp Şerboianu a anunţat crearea Asociaţiei Generale a Ţiganilor din România. În acelaşi an, s-a constituit Uniunea Generală a Romilor din România, sub preşedinţia lui G.A. Lăzărescu-Lăzurică. Uniunea îşi propunea să conducă “lupta de redeşteptare şi de egalitate de tratament cetăţenesc din partea forurilor competente†. În septembrie 1934, organizaţiile ţiganilor s-au unificat fiind conduse de Calinic Şerboianu şi de Lăzurică. Programele anunţate erau generoase: Înfiinţarea de cursuri serale pentru adulţi, a unor biblioteci şi muzee ţigăneşti, crearea de grădiniţe pentru copii, a unei Universităţi populare, precum şi de cinematografe, cămine culturale, spitale, aziluri, băi populare. Ele, au rămas însă doar pe hârtie.
În documentele Partidului Comunist nu se vorbeşte despre existenţa rromilor, studiile arătând că s-a urmărit sedentarizarea şi atragerea lor în societate . Astfel, România ca şi alte ţări europene a subscris la mai multe documente internaţionale care au promovat principiile nediscriminării entice sau rasiale: Convenţia UNESCO privind discriminarea în educaţie – ratificat în 1964; Convenţia Internaţională asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială (ICERD) - ratificat în anul 1970; Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale (ICESCER) şi Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (ICCPR) – ratificat în 1974.
Încercările de atragere a rromilor în societate au eşuat datorită insuficientei cunoaşteri a istoriei acestei etnii cât şi a lipsei unor organizaţii ale acestora prin care statul să poată avea o coordonare şi un control a măsurilor întreprinse. După 1989, statul a luat măsuri de ordin material şi moral creându-le posibilitatea de a se organiza în partide politice, sindicate, asociaţii profesionale care să le susţină interesele (60 uniuni , partide, federaţii, societăţi social-cultural-profesionale, asociaţii etnico-civice, sindicate etc.) . În anul 1990, România ratifica Tratatul privind Convenţia cu privire la drepturile copilului (CRC).
Urmărind înlăturarea procesului de izolare a romilor faţă de societate, ConstituÅ£ia din 1991 stabilea că statul “recunoaÅŸte ÅŸi garantează persoanelor aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea ÅŸi la exprimarea identităţii lor entice, culturale, lingvistice ÅŸi religioase. Măsurile de protecÅ£ie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea ÅŸi exprimarea identităţii persoanelor aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate ÅŸi de nediscriminare în raport cu ceilalÅ£i cetăţeni româniâ€.
În anul 1996 s-a înfiinţat Fundaţia pentru Schimbări Democratice (FDC), organizaţie neguvernamentală, nonprofit. Misiunea organizaţiei este promovarea drepturilor omului şi a drepturilor minorităţilor prin îmbunătăţirea dialogului şi construirea consensului în special între autorităţi şi societatea civilă utilizând tehnici de asistare de către o a treia parte neutră şi imparţială, respectiv medierea. Astfel, în conformitate cu procedurile Consiliului Naţional pentru Formarea Adulţilor s-a finalizat în mai 2006 un program de formare al Mediatorilor Sociali în mai multe judeţe ale ţării. În Consiliul pentru Minorităţile Naţionale s-a discutat despre înfiinţarea unei comisii care să se ocupe de problemele specifice rromilor şi de elaborarea unor programe de integrare socială a lor . Concluzia acestui Consiliu a fost că principala problemă rămâne cea a procurării unor fonduri necesare derulării unor programe pentru prevenirea abandonului şcolar în rândul etniei rrome. Părăsirea prematură a şcolii, decalajul între potenţialul personal şi rezultate, părăsirea şcolii fără o calificare, dificultăţile individuale de învăţare, repetenţia şi analfabetismul, incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice, eşecul la examenele finale sunt numai câteva caracteristici ale abandonului şcolar .
Pentru prevenirea abandonului ÅŸcolar în România s-au iniÅ£iat o serie de proiecte finanÅ£ate prin programul PHARE, plecându-se de la ideea că, combaterea sărăciei poate prevenii abandonul ÅŸi se înlătură tendinÅ£a de autoizolare a comunităţilor de rromi aflate în jurul sau la marginea localităţilor. Familiile rrome aflate în situaÅ£ii de risc au beneficiat de fonduri pentru încălzirea locuinÅ£ei, pentru lucrări de reabilitare a locuinÅ£elor degradate sau în curs de degradare; s-au acordat pensii ÅŸi ajutoare de ÅŸomaj, au beneficiat de ateliere de lucru, grădiniÅ£e ÅŸi cabinete medicale, s-au organizat “Bursa locurilor de muncăâ€.
Pentru prevenirea abandonului ÅŸcolar s-a pus accentul pe derularea unor activităţi precum “GrădiniÅ£a sau ÅŸcoala de varăâ€, “A doua ÅŸansăâ€. Programul “Azi elev - mâine student†a acordat posibilitatea înscrierii în facultăţi. Pentru copiii rromi talentaÅ£i s-au iniÅ£iat formaÅ£ii artistice, s-au organizat spectacole inspirate din folclorul ÅŸi cultura rromilor care să pună în valoare tradiÅ£ia ÅŸi cultura acestei etnii. Pentru înlăturarea fenomenului de inadaptare socială a copiilor rromi s-a urmărit apropierea între copiii români ÅŸi rromi prin colaborare la lecÅ£ii, rezolvarea unor sarcini ÅŸcolare, împrumut de cărÅ£i, petrecerea timpului liber (jocuri, plimbări, concursuri, drumeÅ£ii), toate ajutându-i la intrarea în contact cu persoane cu un alt comportament.
ÃŽn judeÅ£e ca Vâlcea, Prahova, ArgeÅŸ, Giurgiu, Buzău, Centrul pentru EducaÅ£ie ÅŸi Dezvoltare Profesională, “Step by step†şi UNICEF derulează un program menit să încurajeze implicarea ÅŸi participarea părinÅ£ilor rromi la educaÅ£ia propriilor copii. Programul oferă: ÅŸanse egale de acces la educaÅ£ie ÅŸi instruire, formarea specifică a cadrelor didactice pentru a lucra în comunităţile de rromi, atragerea părinÅ£ilor prin întâlniri sistematice cu reprezentanÅ£ii primăriilor ÅŸi a inspectoratelor ÅŸcolare judeÅ£ene. ÃŽn judeÅ£ul Dolj, în comuna Lipovu a fost finanÅ£at de către PHARE, Centrul Social “Casa Romilorâ€, prin Programul “Consolidarea Societăţii Civile în Româniaâ€. Localitatea Lipovu este una dintre cele mai sărace ale judeÅ£ului, un număr mare de persoane beneficiind de ajutorul social. La ora actuală, aici trăiesc 1500 de rromi dintr-un total de 3400 locuitori. 70% din elevii care frecventează cele două ÅŸcoli sunt rromi, dar cu toate acestea, numărul copiilor neÅŸcolarizaÅ£i este foarte mare. Faptul că un procent foarte mare de copii neÅŸcolarizaÅ£i provin din familii sărace demonstrează cât de puternic este condiÅ£ionat accesul la învăţământ de resursele economice ale familiei de origine. ÃŽn comuna Lipovu se foloseÅŸte preponderant limba rromani în familie ÅŸi comunitate, participarea ÅŸcolară este redusă, analfabetismul este sursa principală de excluziune .
În ciuda tuturor eforturilor, principala problemă a etniei rrome rămâne atragerea de fonduri pentru continuarea proiectelor începute dar şi pentru noi construcţii civile, grădiniţe, şcoli, cabinete medicale. Pregătirea mediatorilor sociali necesari pentru o bună comunicare interetnică rămâne în atenţia autorităţilor locale şi naţionale.
Referinte :
Băcanu M., Ţiganii – minoritate naţională sau majoritate infracţională, Bucureşti, Editura Bravo-Press, 1996, p. 110.
Cherata Lucian, Ţiganii- istorie, specific, integrare socială, Craiova, Editura Sibila, 1999.
Istoria românilor, Vol. VIII. România întregită (1918-1940),Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003.
Jigău Mihaela, Surdu Mihai (coord.), Participarea la educaţie a copiilor romi: probleme, soluţii, actori, Bucureşti, Editura Marlink, 2002.
Scurtu Ioan, Buzatu Gheorghe, Istoria românilor din secolul XX, Bucureşti, Editura Paidea.
site:freeschoolclipart.com
Autorităţile guvernamentale s-au preocupat de crearea cadrului legal care să asigure deplina egalitate între toţi cetăţenii români, indiferent de naţionalitate. Întreaga legislaţie adoptată – începând cu legea electorală, Constituţia din 1923, legea administrativă şi continuând cu cele privind învăţământul, cultele, economia – avea la bază principiul nediscriminării pe criterii etnice .
Potrivit art. 5 al ConstituÅ£iei din 1923, “Românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, se buc ură de libertatea conÅŸtiinÅ£ei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociaÅ£ie ÅŸi de toate libertăţile ÅŸi drepturile stabilite prin legeâ€.
Ioan Scurtu ne oferă informaţii despre organizarea ţiganilor în perioada 1930-1934. În 1933, fostul arhimandrit Calinic I. Popp Şerboianu a anunţat crearea Asociaţiei Generale a Ţiganilor din România. În acelaşi an, s-a constituit Uniunea Generală a Romilor din România, sub preşedinţia lui G.A. Lăzărescu-Lăzurică. Uniunea îşi propunea să conducă “lupta de redeşteptare şi de egalitate de tratament cetăţenesc din partea forurilor competente†. În septembrie 1934, organizaţiile ţiganilor s-au unificat fiind conduse de Calinic Şerboianu şi de Lăzurică. Programele anunţate erau generoase: Înfiinţarea de cursuri serale pentru adulţi, a unor biblioteci şi muzee ţigăneşti, crearea de grădiniţe pentru copii, a unei Universităţi populare, precum şi de cinematografe, cămine culturale, spitale, aziluri, băi populare. Ele, au rămas însă doar pe hârtie.
În documentele Partidului Comunist nu se vorbeşte despre existenţa rromilor, studiile arătând că s-a urmărit sedentarizarea şi atragerea lor în societate . Astfel, România ca şi alte ţări europene a subscris la mai multe documente internaţionale care au promovat principiile nediscriminării entice sau rasiale: Convenţia UNESCO privind discriminarea în educaţie – ratificat în 1964; Convenţia Internaţională asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială (ICERD) - ratificat în anul 1970; Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale (ICESCER) şi Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (ICCPR) – ratificat în 1974.
Încercările de atragere a rromilor în societate au eşuat datorită insuficientei cunoaşteri a istoriei acestei etnii cât şi a lipsei unor organizaţii ale acestora prin care statul să poată avea o coordonare şi un control a măsurilor întreprinse. După 1989, statul a luat măsuri de ordin material şi moral creându-le posibilitatea de a se organiza în partide politice, sindicate, asociaţii profesionale care să le susţină interesele (60 uniuni , partide, federaţii, societăţi social-cultural-profesionale, asociaţii etnico-civice, sindicate etc.) . În anul 1990, România ratifica Tratatul privind Convenţia cu privire la drepturile copilului (CRC).
Urmărind înlăturarea procesului de izolare a romilor faţă de societate, ConstituÅ£ia din 1991 stabilea că statul “recunoaÅŸte ÅŸi garantează persoanelor aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea ÅŸi la exprimarea identităţii lor entice, culturale, lingvistice ÅŸi religioase. Măsurile de protecÅ£ie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea ÅŸi exprimarea identităţii persoanelor aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate ÅŸi de nediscriminare în raport cu ceilalÅ£i cetăţeni româniâ€.
În anul 1996 s-a înfiinţat Fundaţia pentru Schimbări Democratice (FDC), organizaţie neguvernamentală, nonprofit. Misiunea organizaţiei este promovarea drepturilor omului şi a drepturilor minorităţilor prin îmbunătăţirea dialogului şi construirea consensului în special între autorităţi şi societatea civilă utilizând tehnici de asistare de către o a treia parte neutră şi imparţială, respectiv medierea. Astfel, în conformitate cu procedurile Consiliului Naţional pentru Formarea Adulţilor s-a finalizat în mai 2006 un program de formare al Mediatorilor Sociali în mai multe judeţe ale ţării. În Consiliul pentru Minorităţile Naţionale s-a discutat despre înfiinţarea unei comisii care să se ocupe de problemele specifice rromilor şi de elaborarea unor programe de integrare socială a lor . Concluzia acestui Consiliu a fost că principala problemă rămâne cea a procurării unor fonduri necesare derulării unor programe pentru prevenirea abandonului şcolar în rândul etniei rrome. Părăsirea prematură a şcolii, decalajul între potenţialul personal şi rezultate, părăsirea şcolii fără o calificare, dificultăţile individuale de învăţare, repetenţia şi analfabetismul, incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice, eşecul la examenele finale sunt numai câteva caracteristici ale abandonului şcolar .
Pentru prevenirea abandonului ÅŸcolar în România s-au iniÅ£iat o serie de proiecte finanÅ£ate prin programul PHARE, plecându-se de la ideea că, combaterea sărăciei poate prevenii abandonul ÅŸi se înlătură tendinÅ£a de autoizolare a comunităţilor de rromi aflate în jurul sau la marginea localităţilor. Familiile rrome aflate în situaÅ£ii de risc au beneficiat de fonduri pentru încălzirea locuinÅ£ei, pentru lucrări de reabilitare a locuinÅ£elor degradate sau în curs de degradare; s-au acordat pensii ÅŸi ajutoare de ÅŸomaj, au beneficiat de ateliere de lucru, grădiniÅ£e ÅŸi cabinete medicale, s-au organizat “Bursa locurilor de muncăâ€.
Pentru prevenirea abandonului ÅŸcolar s-a pus accentul pe derularea unor activităţi precum “GrădiniÅ£a sau ÅŸcoala de varăâ€, “A doua ÅŸansăâ€. Programul “Azi elev - mâine student†a acordat posibilitatea înscrierii în facultăţi. Pentru copiii rromi talentaÅ£i s-au iniÅ£iat formaÅ£ii artistice, s-au organizat spectacole inspirate din folclorul ÅŸi cultura rromilor care să pună în valoare tradiÅ£ia ÅŸi cultura acestei etnii. Pentru înlăturarea fenomenului de inadaptare socială a copiilor rromi s-a urmărit apropierea între copiii români ÅŸi rromi prin colaborare la lecÅ£ii, rezolvarea unor sarcini ÅŸcolare, împrumut de cărÅ£i, petrecerea timpului liber (jocuri, plimbări, concursuri, drumeÅ£ii), toate ajutându-i la intrarea în contact cu persoane cu un alt comportament.
ÃŽn judeÅ£e ca Vâlcea, Prahova, ArgeÅŸ, Giurgiu, Buzău, Centrul pentru EducaÅ£ie ÅŸi Dezvoltare Profesională, “Step by step†şi UNICEF derulează un program menit să încurajeze implicarea ÅŸi participarea părinÅ£ilor rromi la educaÅ£ia propriilor copii. Programul oferă: ÅŸanse egale de acces la educaÅ£ie ÅŸi instruire, formarea specifică a cadrelor didactice pentru a lucra în comunităţile de rromi, atragerea părinÅ£ilor prin întâlniri sistematice cu reprezentanÅ£ii primăriilor ÅŸi a inspectoratelor ÅŸcolare judeÅ£ene. ÃŽn judeÅ£ul Dolj, în comuna Lipovu a fost finanÅ£at de către PHARE, Centrul Social “Casa Romilorâ€, prin Programul “Consolidarea Societăţii Civile în Româniaâ€. Localitatea Lipovu este una dintre cele mai sărace ale judeÅ£ului, un număr mare de persoane beneficiind de ajutorul social. La ora actuală, aici trăiesc 1500 de rromi dintr-un total de 3400 locuitori. 70% din elevii care frecventează cele două ÅŸcoli sunt rromi, dar cu toate acestea, numărul copiilor neÅŸcolarizaÅ£i este foarte mare. Faptul că un procent foarte mare de copii neÅŸcolarizaÅ£i provin din familii sărace demonstrează cât de puternic este condiÅ£ionat accesul la învăţământ de resursele economice ale familiei de origine. ÃŽn comuna Lipovu se foloseÅŸte preponderant limba rromani în familie ÅŸi comunitate, participarea ÅŸcolară este redusă, analfabetismul este sursa principală de excluziune .
În ciuda tuturor eforturilor, principala problemă a etniei rrome rămâne atragerea de fonduri pentru continuarea proiectelor începute dar şi pentru noi construcţii civile, grădiniţe, şcoli, cabinete medicale. Pregătirea mediatorilor sociali necesari pentru o bună comunicare interetnică rămâne în atenţia autorităţilor locale şi naţionale.
Referinte :
Băcanu M., Ţiganii – minoritate naţională sau majoritate infracţională, Bucureşti, Editura Bravo-Press, 1996, p. 110.
Cherata Lucian, Ţiganii- istorie, specific, integrare socială, Craiova, Editura Sibila, 1999.
Istoria românilor, Vol. VIII. România întregită (1918-1940),Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003.
Jigău Mihaela, Surdu Mihai (coord.), Participarea la educaţie a copiilor romi: probleme, soluţii, actori, Bucureşti, Editura Marlink, 2002.
Scurtu Ioan, Buzatu Gheorghe, Istoria românilor din secolul XX, Bucureşti, Editura Paidea.
site:freeschoolclipart.com
Tag-uri: integrare, promovare, incluziune sociala, abandon scolar, romania, educatie, rromi |
- Planul educational de interventie individualizata (9152 visits)
- Comportamentul civic al elevilor (6974 visits)
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta (6765 visits)
- Dreptul la odihna si timp liber, la joc si activitati recreative (6666 visits)
- Tehnici de terapie recuperatoare pentru copiii cu dislalie polimorfa (6443 visits)
- Doamna educatoare - a doua mama (6282 visits)
- Familie : definitie, structura, sarcini in educatia copilului (6261 visits)
- Viziune despre Scoala (5617 visits)
- Metode de lucru cu elevii cu CES (5038 visits)
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane (4988 visits)
- Integrarea scolara si educatia integrata (4561 visits)
- Familia - Functiile familiei (4561 visits)
- Socializarea copiilor cu dizabilitati (4462 visits)
- Familia si atitudinea copilului fata de invatatura (4418 visits)
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate (4386 visits)
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Sanse egale prin educatia multiculturala
- Sustinerea educatiei de baza pentru prevenirea abandonului scolar
- Educatia religioasa - factor de cultivare a sentimentului religios
- Abandonul scolar - esecul integrarii sociale
- Pierderile si insuccesul scolar in randul minoritatilor
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Raportul dintre varsta copilariei si sistemul de valori
- Democratia se invata in scoala
- Cunoasterea si sustinerea ideilor si valorilor democratiei
- Subminarea democratiei prin violenta, intoleranta, neimplicare
- Promovarea tolerantei si valorificarea diversitatii intre tinerii din Romania
- Intelegerea si cultivarea drepturilor si libertatilor omului in invatamantul primar
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate
- Educatia - cel mai eficient mijloc de ridicare a standardelor de viata
- Modalitati de sprijinire a integrarii in viata scolara a copiilor cu dezabilitati
- Mijloace de cooperare eficienta intre familie si scoala in cazul copiilor cu dizabilitati
- Scoala ca ax existential al dimensiunii umane si al dezoltarii sociale
- Alternativa invatamantului integrat
- Etichetele sunt pentru marfa, nu pentru persoane
- Multicultura si intercultura - integrarea copiilor de emigranti
- Problematica educatiei copiilor rromi
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Diversitatea in randul fiintelor umane, un fenomen natural si firesc
- Problematica scolii incluzive pentru copii proveniti din grupurile dezavantajate
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta
- Familia si scoala - factori implicati in educatie
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane
- Educatie civica : autocunoasterea, respectul de sine, comunicarea, capacitatea de a decide
- Bazele educatiei se pun la 5 ani
- Respectarea drepturilor copiilor rromi
- Sanse egale pentru copiii cu deficiente de intelect
- Doamna educatoare - a doua mama
- Comportamentul civic al elevilor
- Transformarea unui elev intr-un bun cetatean
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Educarea elevilor prin angajarea in experiente si practici sociale
Categorie: Educatie - ( Educatie - Archiva)
Data Adaugarii: 06 December '07
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :