7 octombrie 1910- Sub preşedinţia unei curţi marţiale germane, pe teritoriul Belgiei începe un mare proces de spionaj. 35 de patrioţi belgieni de diferite condiţii sociale sunt interogaţi în cateva ore. Toţi martorii acuzării aparţin poliţiei criminale germane. Se pronunţă 5 condamnări la moarte, 22 condamnări la muncă silnică între 3 şi 15 ani, 8 achitări. Totul s-a petrecut în două zile.Sinistră farsă juridică !

Mobilul condamnărilor :
-Răspandirea ziarului „La libre Belgique"
-Transmiterea unor ÅŸtiri din teritoriul ocupat
-Ajutorul dat soldaţilor ca să treacă la inamic
Cine erau cei cinei condamnaţi la pedeapsa capitală ?

In noaptea de 1 august sunt arestaÅ£i de cÄ ƒtre poliÅ£ia ocupanÅ£ilor germani arhitectul Baucq ÅŸi institutoarea de la mănăstirea Lille, domniÅŸoara Thuftiez. Institutoarea, în acÅ£iunea de a duce soldaÅ£ii rătăciÅ£i panâ la Bruxelles, a fost ajutată de prinÅ£ul Croy ÅŸi de sora acestuia, contesa Belleville. La arhitectul Baucq, unul din capii miÅŸcării antigermane, în urma percheziÅ£iei se găsesc mii de exemplare din „La libre Belgique", manifeste, acte privind chestiunea recrutării ÅŸi un carnet cu text cifrat. în urma dezlegării cifrului este arestată Miss Cavell.

Născută la 4 decembrie 1866, Edit Cavell se dedică vieţii de infirmieră. La treizeci de ani pleacă la Londra pentru completarea studiilor. Revenită în Belgia, fondează Institutul Berkcndael şi apoi înfiinţează un spital de chirurgie şi un sanatoriu, unde conduce secţia infantilă. Este perioada cand Belgia ocupată îşi scrie filele îndoliate ale istoriei. Populaţia este la dispoziţia bunului plac al autorităţilor germane. Curţile marţiale deliberează şi hotărăsc cu uşile închise. Apărarea inculpaţilor în procese este o adevărată parodie. Descinderile poliţiei şi arestările deveniseră fapte obişnuite.

Resentimentul justificat al belgienilor faţă de cotropitori se materializează în formarea unei întregi reţele de spionaj, în randul căreia o întalnim şi pe Miss Cavell.
După arestare, la 8 august 1915, Pinkoff - poliţist german cu dublu rol : interpret şi martor acuzator - îi ia prima depoziţie. Timorată de teroarea anchetelor, deloc abilă la şiretlicurile celor care o interogau, Miss Cavell, convinsă că poliţia secretă a arestat întreaga lor organizaţie, recunoaşte că a îngrijit şi a ajutat să treacă frontiera soldaţi şi ofiţeri francezi şi englezi rătăciţi; recunoaşte că a sprijinit pe francezi şi belgieni să fugă din teritoriile ocupate pentru a se înrola în armata aliată şi, lucrul cel mai grav, mărturiseşte numele celpr cu care lucra : inginerul Capi an din Wasmes, avocatul A. Libiez din Mous, prinţul Reginald de Croy, institutoarea Louise Thuliez, arhitectul Philippe Baucq din Lille, studentul Coustant Cayron din Bruxelles, farmacistul Louis Severin, Ada Bodard, Contesa Jeanne de Belleville de Mountigny sur Roc şi alţii

La 7 octombrie, aşa cum arătam, are loc prima şedinţă a Curţii marţiale. Preşedinte, locotenent colonelul Wurthmann, în fruntea unui complet de judecată german. A doua zi are loc rechizitoriul procuiorului şi pledoaria avocaţilor. Doctorul Ştoeber, procuror în instanţă, cere pedeapsă capitală pentru : contesa de Belleville, ţhulies, Albert Libiez, Capiân Georges Derveafi, Edith Cavell, Philippe Baucq, Ada Bodard, Louis Şeverin. Sentinţa se pronunţă la 9 octombrie.

Pedeapsa cu moartea rămane valabilă doar pentru Contesa de Belleville, domnişoara ThuUes, Edith Cavell l'hilippe Baucq şi Louis Severin. Pentru graţiere se fac Intervenţii de către miniştrii Statelor Unite şi Spaniei acreditaţi în Belgia şi, în cele din urmă, şi de către Papă. Se obţine comutarea pedepsei capitale în muncă silnică pe viaţă pentru contesă, institutoare şi farmacist. Pentru Cavell şi arhitectul Baucq mai rămanea o singură speranţă : victoria cat mai grabnică a ofensivei aliate. Speranţele sunt curmate în dimineaţa zilei de 12 octombrie la ora şapte. Miss Cavell şi arhitectul Baucq sunt împuşcaţi. După aflarea veştii, numele Miss Cavell este rostit cu admiraţie în întreaga lume. S-a curmat existenţa unei femei care şi-a dăruit întreaga viaţă alungării suferinţelor bolnavilor şi răniţilor. Şi, ca o ironie a soartei, la începutul războiului, în virtutea simţămantului de solidaritate, Miss Cavell îngrijise în ambulanţele sale şi pe soldaţii germani. Chiar în ziua anunţării execuţiei, ministrul belgian al Instrucţiei publice declara : „Atata timp cat Germania nu va simţi ruşinea şi remuşcările acestei crime, nu va putea fi vorba de pace între ca şi umanitate".

---

Tag-uri: spionaj, interese, guvern, contraspionaj

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 11 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---