Întemeiată în 753 î.Hr., Roma a fost iniţial un oraş guvernat de un rege, apoi a devenit o republică (în perioada 500-27 î.Hr.) şi, în cele din urmă, capitală a unuia din primele imperii trainice din istoria lumii, Imperiul Roman. Acesta domina lumea mediteraneană din Europa până-n Asia.

încă de la începuturile existenţei Republicii, Roma îşi extinde dominaţia asupra Italiei pe care o stăpâneşte pe deplin în secolul al III-lea î.Hr., după care porneşte cucerirea bazinului mediteranean.

Peste 100 de ani, timp în care au avut loc trei războaie (războaiele punice), a durat conflictul cu Cartagina, o cetate puternică din Africa de Nord. Cel mai cunoscut rămâne episodul faimoasei l upte conduse de generalul cartaginez Hannibal care pornise cu o armată însoţită de elefanţi, să-i cucerească pe romani.
în anul 146 î.Hr. Cartagina era distrusă, devenind provincie romană în Africa. în secolul al II-lea î.Hr., Spania, Galia, unele regate elene (Grecia, Macedonia, regatul Pont din Turcia actuală), cârmuite de urmaşii lui Alexandru cel Mare, cădeau sub stăpânirea Romei. în curând însă războaiele civile ameninţă Republica. în anul 48 î.Hr., Cicero, om politic şi orator, era asasinat apărând-o.

Celebrul cuceritor al Galiei, Cezar, considerat dictator pe viaţă, era asasinat de unul din fii săi adoptivi, Brutus (în anul 44 î.Hr.).

După asasinarea lui Cezar, în anul 30 î.Hr., Octavian, alt fiu adoptiv al acestuia, în urma bătăliei de la Actium asupra reginei Egiptului, Cleopatra, punea stăpânire pe Egipt, întemeind Primul Imperiu Roman. în 27 î.Hr., el adopta numele de Augustus ("protejatul zeilor") devenind primul împărat roman. Deşi Senatul, forma administrativă superioară în statul roman, continua să existe, împăratul va dispune din acest moment de toate puterile.

Lui Octavian Augustus i-au urmat patru dinastii: Iulio-Claudică, reprezentativ fiind Nero, a Flavienilor, dintre care cel mai important a fost Titus, a Antoninilor, printre care Traian şi Marc Anioniu şi a Severilor, dintre care de remarcat este Caracalla.
Timp de 200 de ani, Imperiul a cunoscut o pace binefăcătoare, punându-şi în valoare imensul teritoriu stăpânit din Europa (inclusiv I hicia) până în Asia, care era administrat de guvernatori ce îmbrăţişau modul de viaţă şi legile romanilor.

În primele secole după moartea împăratului Teodosiu, care a încercat ultima reunire a Imperiului, barbarii se aflau la graniţe. în secolul al III-lea d.Hr.tulburările au cuprins Asia Centrală: aflaţi în căutare de noi teritorii, hunii i-au alungat din calea lor pe germani {goţi, vandali, burgunzi, angli, saxoni). Aceştia au cotropit Imperiul Roman. Năvălirile au paralizat negoţul între provincii şi Roma. în plus, într-o mică provincie romană, Palestina, se iveşte o religie nouă: Creştinismul.

Acesta se va răspândi rapid în întreg Imperiul (secolul I d.Hr.) iar după o lungă perioadă de persecuţie va deveni religie oficială (în 313 d.Hr.), printr-un edict al împăratului Constantin. în 395 d.Hr., Imperiul Roman se desparte în Imperiul de Apus, cu capitala la Roma, şi Imperiul de Răsărit sau Bizantin, cu capitala la Constantinopole. în 476 d.Hr., un general barbar, Odoacru, conducătorul mercenarilor germani, îl obligă pe ultimul împărat al Imperiului Roman de Apus, Romulus Augustus, să abdice. Astfel, singurul care va mai rămâne, pentru o vreme, va fi Imperiul Roman de Răsărit, cunoscut din acest moment mai mult sub numele de Imperiul Bizantin.

---

Tag-uri: istorie, civilizatie, antichitate

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 06 September '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---