Statistics:
Visits: 1,371 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Otravurile familiei Borgia
Q: | Intreaba despre Otravurile familiei Borgia |
Papa Alexandru al Vl-lea şi fiul său, Cezar Borgia, duce de Valentois, erau lipsiţi complet de scrupule şi excelau printr-o totală amoralitate ; pentru aceştia, religia nu constituia decat un paravan şi un mijloc care să le procure totul de la viaţă, iar respectul faţă de oameni era complet inexistent. Cine nu se pleca înaintea voinţei lor sau le stătea în cale era înlăturat şi tanăr sau bătran, nobil sau plebeu, plăteau cu viaţa cutezanţa de a li se fi împotrivit. Nici chiar călugării, după cum rezultă din relatările contemporanilor, nu scăpau de urgia familiei Borgia.
Cel care prepara otrava utilizată de familia Borgia, numită ,,la chantarella", era Cezar. Secretul îl deţinea de la Roşa Vannozza, mama sa, cunoscută printre altele şi prin faptul că practica vrăjitoria. Vannozza a fost amanta papei Alexandru al Vl-lea pe timpul cand acesta era un simplu nobil scăpătat. Din această legătură neoficială au rezultat mai mulţi copii, dintre care trei s-au remarcat datorită unei triste celebrităţi : Cezar duce de Valentois, Francois duce de Gandia şi Lucreţia. Aceasta din urmă, despre care se spunea că era de o frumuseţe ispititoare şi ieşită din comun, a întreţinut relaţii incestuoase cu propriul ei tată şi cu cei doi fraţi. în momentul în care Francois s-a bucurat de o oarecare preferinţă din partea Lucreţiei, a căzut ucis de pumnalul lui Cezar.
Cezar Borgia prepara otrava într-o vilă situată în apropierea Romei, departe de orice privire indiscretă. Procedeul era complicat şi întrucatva asemănător cu alte „specialităţi" ale vremii : el administra unor păsări de curte ţioricioaică, praf de cantaride şi venin de viperă cu corn ; după moartea păsărilor, li se extrăgeau măruntaiele care ora apoi aşezate pe talere de aramă necositorite, în apropierea unui foc mic ; lichidul care se scurgea era concentrat prin evaporare timp de mai multe zile, pană se obţinea u pudră de culoare albă.
Otrava familiei Borgia îşi datora faima faptului că actiona fără greş, nu putea fi anihilată de nici un antidot si mai ales, în cazurile de otrăvire, nu putea fi pusă în evidenţă prin mijloacele vremii.
Revenind la familia Borgia, se ştie, după unele relatari, că Lucreţia dirija din culise întreaga politică a Vaticanului ; ca şi ceilalţi membri ai familiei, ea a dus o viaţă de desfrau şi a comis crime din cele mai abominabile. Iata o descriere făcută de unii istorici, contemporani cu papa Alexandru al Vl-lea, asupra omorarii uneia dintre nenumăratele victime ale acestuia.
„A doua zi după celebrarea sărbătorii Sf. Petru, papa Alexandru anunţă în Consistoriu dorinţa lui de a ridica la rangul de cardinali pe nouă dintre prelaţii curţii pontificale. Toţi aceşti prelaţi, aleşi printre cei mai bogaţi, erau destinaţi la o moarte sigură, mai cu seamă că făceau parte dintre cei care auziseră destăinuirile papei, cu privire la asasinarea de către Cezar a fratelui său Francois, băiatul pel mai mare ale lui Alexandru.
Urma ca după ceremonia religioasă de învestitură să se dea un dineu în onoarea acestora. Papa ştia că tuturor le era teamă să nu fie otrăviţi şi de aceea hotăra, pentru a-şi arăta buna lui credinţă, să ofere dineul în casa unuia dintre cei nouă prelaţi, a cărui alegere urma să se facă „la întamplare".
Sorţii căzură asupra cardinalului Cornetto şi totodată se stabili ca mancărurile să fie oferite la masă de bucătari, in aşa fel ca mai întai să fie serviţi oaspeţii şi numai după aceştia să vină randul papei. în modul acesta trebuia să fie înlăturată orice bănuială. S-a ivit o singură dificultate şi anume la servitul vinului : acesta era oferit de servitori şi nu se putea organiza o pază mai severă. Cezar Borgia era hotărat ca cei nouă cardinali să moară şi nu vroia cu nici un preţ să piardă ocazia care se ivise. Nu-i fu greu ca, în schimbul unei mari sume de bani, să-şi asigure complicitatea unui servitor, care consimţi să amestece în băuturile ce urmau să fie servite comesenilor, cele patra flacoane pe care Cezar i le înmanase şi care conţineau redutabila otravă a familiei Borgia.
Cel care prepara otrava utilizată de familia Borgia, numită ,,la chantarella", era Cezar. Secretul îl deţinea de la Roşa Vannozza, mama sa, cunoscută printre altele şi prin faptul că practica vrăjitoria. Vannozza a fost amanta papei Alexandru al Vl-lea pe timpul cand acesta era un simplu nobil scăpătat. Din această legătură neoficială au rezultat mai mulţi copii, dintre care trei s-au remarcat datorită unei triste celebrităţi : Cezar duce de Valentois, Francois duce de Gandia şi Lucreţia. Aceasta din urmă, despre care se spunea că era de o frumuseţe ispititoare şi ieşită din comun, a întreţinut relaţii incestuoase cu propriul ei tată şi cu cei doi fraţi. în momentul în care Francois s-a bucurat de o oarecare preferinţă din partea Lucreţiei, a căzut ucis de pumnalul lui Cezar.
Cezar Borgia prepara otrava într-o vilă situată în apropierea Romei, departe de orice privire indiscretă. Procedeul era complicat şi întrucatva asemănător cu alte „specialităţi" ale vremii : el administra unor păsări de curte ţioricioaică, praf de cantaride şi venin de viperă cu corn ; după moartea păsărilor, li se extrăgeau măruntaiele care ora apoi aşezate pe talere de aramă necositorite, în apropierea unui foc mic ; lichidul care se scurgea era concentrat prin evaporare timp de mai multe zile, pană se obţinea u pudră de culoare albă.
Otrava familiei Borgia îşi datora faima faptului că actiona fără greş, nu putea fi anihilată de nici un antidot si mai ales, în cazurile de otrăvire, nu putea fi pusă în evidenţă prin mijloacele vremii.
Revenind la familia Borgia, se ştie, după unele relatari, că Lucreţia dirija din culise întreaga politică a Vaticanului ; ca şi ceilalţi membri ai familiei, ea a dus o viaţă de desfrau şi a comis crime din cele mai abominabile. Iata o descriere făcută de unii istorici, contemporani cu papa Alexandru al Vl-lea, asupra omorarii uneia dintre nenumăratele victime ale acestuia.
„A doua zi după celebrarea sărbătorii Sf. Petru, papa Alexandru anunţă în Consistoriu dorinţa lui de a ridica la rangul de cardinali pe nouă dintre prelaţii curţii pontificale. Toţi aceşti prelaţi, aleşi printre cei mai bogaţi, erau destinaţi la o moarte sigură, mai cu seamă că făceau parte dintre cei care auziseră destăinuirile papei, cu privire la asasinarea de către Cezar a fratelui său Francois, băiatul pel mai mare ale lui Alexandru.
Urma ca după ceremonia religioasă de învestitură să se dea un dineu în onoarea acestora. Papa ştia că tuturor le era teamă să nu fie otrăviţi şi de aceea hotăra, pentru a-şi arăta buna lui credinţă, să ofere dineul în casa unuia dintre cei nouă prelaţi, a cărui alegere urma să se facă „la întamplare".
Sorţii căzură asupra cardinalului Cornetto şi totodată se stabili ca mancărurile să fie oferite la masă de bucătari, in aşa fel ca mai întai să fie serviţi oaspeţii şi numai după aceştia să vină randul papei. în modul acesta trebuia să fie înlăturată orice bănuială. S-a ivit o singură dificultate şi anume la servitul vinului : acesta era oferit de servitori şi nu se putea organiza o pază mai severă. Cezar Borgia era hotărat ca cei nouă cardinali să moară şi nu vroia cu nici un preţ să piardă ocazia care se ivise. Nu-i fu greu ca, în schimbul unei mari sume de bani, să-şi asigure complicitatea unui servitor, care consimţi să amestece în băuturile ce urmau să fie servite comesenilor, cele patra flacoane pe care Cezar i le înmanase şi care conţineau redutabila otravă a familiei Borgia.
Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 19 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :