Statistics:
Visits: 885 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat: Catherina Deshayes Monovoisin, cea mai mare criminala a istoriei
Q: | Intreaba despre Referat: Catherina Deshayes Monovoisin, cea mai mare criminala a istoriei |
În galeria de otrăvitori, principalul loc revenea Catherinei Deshayes Monovoisin, numită La Voisin, despre care Funck-Brentano spunea că este cea mai mare criminală a istoriei. întreaga societate nobilă şi bogată din acea vreme şi, aşa cum se. va afla mai tarziu, chiar favorita regelui o frecventa, recurgand la vrăjitoriile ei (în schimbul unor importante sume de bani), pentru a rezolva probleme de familie, de dragoste sau de moştenire. Soluţia era totdeauna moartea celui nedorit. Cu ajutorul abatelui Guibourg, La Voisin practica magia neagră, celebrand liturghii în cursul cărora erau sacrificaţi copii nou-născuţi, furaţi sau vanduţi.
„Este uşor de închipuit, scrie Funck-Brentano, stupoarea lui Ludovic al XIV-lea, a miniştrilor săi, a şefului poliţiei cand au fost descoperite aceste crime. Groaza răspandită era cu atat mai mare, cu cat chimiştii şi medicii experţi din acea vreme erau incapabili să descopere urma otrăvii In cadavre".
La Voisin şi complicele ei îşi botezară otrava „praf de succesiune". Ea nu lucra singură ci făcea parte dintr-o societate de oîrăvitori, printre care se pot cita Vanens, Sainte Colombe şi Bachimont. Grupul acestora vindea arsenic, vitriol şi sublimat corosiv tuturor amatorilor şi mai ales femeilor măritate grăbite să devină văduve. în pieţe, alături de ei, erau jonglerii, care aveau ca scop să le servească drept paravan pentru adevăratele lor preocupări ; ei străbăteau ţările, în lung şi-n lat, pentru desfacerea macabrei mărfi. Astfel Vanens călătorea cu predilecţie prin Germania, Italia şi Franţa. Aceşti saltimbanci erau depozitarii unor mari cantităţi de produse toxice, pe care le desiăeeau prin intermediul unor femei ea Lai'orest, Chapelain şi Beauregard. Intermediarele îşi recrutau clientela din toate păturile Societăţii.
Preocupările lor cuprindeau o arie largă de „afaceri" : provocarea de avorturi, obţinerea unor moşteniri, schimbarea soţului sau a soţiei. Femeile, după spusele acestora, constituiau clientela cea mai numeroasă şi care plătea cel mai bine. Aceste femei vindeau pe bani gheaţă clienţilor serioşi : lichide şi prafuri ce conţineau cantárida, arsenic şi venin de broască raioasă. Vanzarea otrăvurilor era însoţită uneori de descantece, liturghii negre, incantaţii magice învăluite în fum de mirodenii etc.
La puţin timp după arestarea lui Vanens şi Bachimont a fost încarcerat şi La Bosse - care se ocupa cu prepararea şi vinderea otrăvurilor de mai bine de douăzeci de ani -, Vigoureux, precum şi soţia unui croitor, care făcea comerţ cu La Voisin, arestată la 12 martie. în declaraţiile pe care aceasta din urmă le-a făcut privitor la practicile sale de vrăjitorie, se remarcă pasajul următor : „Am deprins, încă de la varsta de nouă ani, practica neoromantici şi importanţa fizionomiei. Călugării m-au persecutat la început pentru aceste preocupări, dar, avand prilejul să ofer serviciile mele unor mari prelaţi în timpul şederii mele la Paris, nu am mai avut de ce mă teme". A negat că „ştiinţa" sa ar fi servit la uciderea cuiva. A recunoscut că a vandut „pudră de iubit", horoscoape şi remedii, însă toate fără a primejdui viaţa cuiva.
Cu toate acestea, vrăjitoarea a fost acuzată că a făcut trafic cu praf de mac şi praf de diamant şi în final s-a decis să recunoască totul, denunţandu-şi complicii, printre care un duce, un curtean şi trei preoţi - Sage, Mariette şi Davot - toţi trei meşteri abili în a folosi arsenicul-şi sublimatul corosiv.
Asasinarea soţului incomod sau prea puţin generos devenise un lucru obişnuit în înalta societate a acelor vremuri. Eia îndeajuns o vizită la faimoasa La Voisin, precum şi plata onorariului cerut. Doamna de Dreux, soţia unui înalt magistrat al parlamentului, doamna Leféron, fiica unui consilier al curţii supreme de justiţie, bogata doamnă de Poulaillon şi multe altele au fost aduse în faţa tribunalului special pentru a răspunde de aceeaşi crimă, asasinarea soţului cu ajutorul vrăjilor sau otrăvurilor . Acestea s-au bucurat insă de o surprinzătoare îngăduinţă, care - în cazul celei din urmă - a mers pană la achitare.
Ceea ce la început a îngrozit Parisul, a început, să devină un joc, socotit de unii chiar distractiv şi subiect de discuţie in saloanele protipendadei. Dar aceeaşi „distracţie" practicată de femei care nu aparţineau nobilimii, ca văduva Urunet sau femeia Rebillé, erau pedepsite cu cea mai mare asprime.
La Voisin este condamnată, dar, deşi hotărarea prevedea şi aplicarea torturii, ea este scutită de această pedeapsă ca urinare a intervenţiilor clienţilor sus-puşi, intervenţii determinate nu de milă, ci de teama ca nu cumva să vorbească prea mult, compromiţand astfel şi alte persoane la care cercetările tribunalului nu ajunseseră încă. De altfel, vrăjitoarea va declara singură că „simte de datoria ei să spună, pentru a-şi descărca conştiinţa, că un mai e număr de persoane, de toate condiţiile şi calităţile, i s-au adresat spre a obţine mijlocul de a ucide şi că desfriul este prima cauză a tuturor acestor crime".
întrucat cercetările dezvăluiau lucruri din ce în ce mai grave şi mai apropiate de tron, regele, pentru a limita scandalul, a dispus scoaterea din dosare a unor declaraţii, cărora personal le-a dat foc, iar la data de 1 octombrie 1680, a hotărat chiar suspendarea şedinţelor tribunalului.
Este de ajuns să amintim că, printre persoanele vizate de depoziţiile otrăvitoarelor, figurau, în afară de doamna de Montespan, favorita regelui despre care am mai vorbit, ducesa de Orléans. Henriette d'Angleterre (învinuită de a fi celebrat chiar în palat o liturghie neagră împotriva soţului ei), doamnele de Polignac şi de Gramont (care încercaseră, pentru a-l cuceri pe rege, s-o otrăvească pe Louise de la Vallière, contesa de Soissons). Aceasta, avertizată chiar de rege, fuge în Olanda pentru a se salva.
„Este uşor de închipuit, scrie Funck-Brentano, stupoarea lui Ludovic al XIV-lea, a miniştrilor săi, a şefului poliţiei cand au fost descoperite aceste crime. Groaza răspandită era cu atat mai mare, cu cat chimiştii şi medicii experţi din acea vreme erau incapabili să descopere urma otrăvii In cadavre".
La Voisin şi complicele ei îşi botezară otrava „praf de succesiune". Ea nu lucra singură ci făcea parte dintr-o societate de oîrăvitori, printre care se pot cita Vanens, Sainte Colombe şi Bachimont. Grupul acestora vindea arsenic, vitriol şi sublimat corosiv tuturor amatorilor şi mai ales femeilor măritate grăbite să devină văduve. în pieţe, alături de ei, erau jonglerii, care aveau ca scop să le servească drept paravan pentru adevăratele lor preocupări ; ei străbăteau ţările, în lung şi-n lat, pentru desfacerea macabrei mărfi. Astfel Vanens călătorea cu predilecţie prin Germania, Italia şi Franţa. Aceşti saltimbanci erau depozitarii unor mari cantităţi de produse toxice, pe care le desiăeeau prin intermediul unor femei ea Lai'orest, Chapelain şi Beauregard. Intermediarele îşi recrutau clientela din toate păturile Societăţii.
Preocupările lor cuprindeau o arie largă de „afaceri" : provocarea de avorturi, obţinerea unor moşteniri, schimbarea soţului sau a soţiei. Femeile, după spusele acestora, constituiau clientela cea mai numeroasă şi care plătea cel mai bine. Aceste femei vindeau pe bani gheaţă clienţilor serioşi : lichide şi prafuri ce conţineau cantárida, arsenic şi venin de broască raioasă. Vanzarea otrăvurilor era însoţită uneori de descantece, liturghii negre, incantaţii magice învăluite în fum de mirodenii etc.
La puţin timp după arestarea lui Vanens şi Bachimont a fost încarcerat şi La Bosse - care se ocupa cu prepararea şi vinderea otrăvurilor de mai bine de douăzeci de ani -, Vigoureux, precum şi soţia unui croitor, care făcea comerţ cu La Voisin, arestată la 12 martie. în declaraţiile pe care aceasta din urmă le-a făcut privitor la practicile sale de vrăjitorie, se remarcă pasajul următor : „Am deprins, încă de la varsta de nouă ani, practica neoromantici şi importanţa fizionomiei. Călugării m-au persecutat la început pentru aceste preocupări, dar, avand prilejul să ofer serviciile mele unor mari prelaţi în timpul şederii mele la Paris, nu am mai avut de ce mă teme". A negat că „ştiinţa" sa ar fi servit la uciderea cuiva. A recunoscut că a vandut „pudră de iubit", horoscoape şi remedii, însă toate fără a primejdui viaţa cuiva.
Cu toate acestea, vrăjitoarea a fost acuzată că a făcut trafic cu praf de mac şi praf de diamant şi în final s-a decis să recunoască totul, denunţandu-şi complicii, printre care un duce, un curtean şi trei preoţi - Sage, Mariette şi Davot - toţi trei meşteri abili în a folosi arsenicul-şi sublimatul corosiv.
Asasinarea soţului incomod sau prea puţin generos devenise un lucru obişnuit în înalta societate a acelor vremuri. Eia îndeajuns o vizită la faimoasa La Voisin, precum şi plata onorariului cerut. Doamna de Dreux, soţia unui înalt magistrat al parlamentului, doamna Leféron, fiica unui consilier al curţii supreme de justiţie, bogata doamnă de Poulaillon şi multe altele au fost aduse în faţa tribunalului special pentru a răspunde de aceeaşi crimă, asasinarea soţului cu ajutorul vrăjilor sau otrăvurilor . Acestea s-au bucurat insă de o surprinzătoare îngăduinţă, care - în cazul celei din urmă - a mers pană la achitare.
Ceea ce la început a îngrozit Parisul, a început, să devină un joc, socotit de unii chiar distractiv şi subiect de discuţie in saloanele protipendadei. Dar aceeaşi „distracţie" practicată de femei care nu aparţineau nobilimii, ca văduva Urunet sau femeia Rebillé, erau pedepsite cu cea mai mare asprime.
La Voisin este condamnată, dar, deşi hotărarea prevedea şi aplicarea torturii, ea este scutită de această pedeapsă ca urinare a intervenţiilor clienţilor sus-puşi, intervenţii determinate nu de milă, ci de teama ca nu cumva să vorbească prea mult, compromiţand astfel şi alte persoane la care cercetările tribunalului nu ajunseseră încă. De altfel, vrăjitoarea va declara singură că „simte de datoria ei să spună, pentru a-şi descărca conştiinţa, că un mai e număr de persoane, de toate condiţiile şi calităţile, i s-au adresat spre a obţine mijlocul de a ucide şi că desfriul este prima cauză a tuturor acestor crime".
întrucat cercetările dezvăluiau lucruri din ce în ce mai grave şi mai apropiate de tron, regele, pentru a limita scandalul, a dispus scoaterea din dosare a unor declaraţii, cărora personal le-a dat foc, iar la data de 1 octombrie 1680, a hotărat chiar suspendarea şedinţelor tribunalului.
Este de ajuns să amintim că, printre persoanele vizate de depoziţiile otrăvitoarelor, figurau, în afară de doamna de Montespan, favorita regelui despre care am mai vorbit, ducesa de Orléans. Henriette d'Angleterre (învinuită de a fi celebrat chiar în palat o liturghie neagră împotriva soţului ei), doamnele de Polignac şi de Gramont (care încercaseră, pentru a-l cuceri pe rege, s-o otrăvească pe Louise de la Vallière, contesa de Soissons). Aceasta, avertizată chiar de rege, fuge în Olanda pentru a se salva.
Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 21 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :