Statistics:
Visits: 2,678 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Lupta de emancipare din Bucovina
Q: | Intreaba despre Lupta de emancipare din Bucovina |
- anexată în 1775 de Habsburgi se află sub ocupaţie militară până în 1786 iar după 1790 a fost alipită Galiţiei
- în 1849 devine ducat sub directa guvernare a împăratului de la Viena
- este interzi iă folosirea limbii române
- au fost facilitate mari emigrări de populaţie ucrainiană, germană, ruteană, slovacă
- s-a produs descreşterea treptată a populaţiei româneşti şi ascendentul populaţiei ucrainiene
- în 1848 populaţia Bucovinei era de 377.571 locuitori din care 209.293 români, 108.907 ucrainieni
- în 1900 din 730.195 locuitori, 229.018 erau români şi 297.798 ucrainieni restul populaţiei fiind germani, poloni, maghiari, ruteni, armeni s-au organizat societăţi: Concord ia (la Cernăuţi) ce îşi propunea să lupte pentru respectarea autonomiei şi individualităţii teritoriului românesc
- mai activau societăţile Junimea şi Dacia
- în martie 1892 s-a constituit Partidul Naţional Român din Bucovina, conducător al luptei pentru drepturi naţionale şi sociale a românilor.
Lupta culturală a avut un rol important:
- în 1883 s-a organizat societatea "Şcoala Româna" care a contribuit la răspândirea ideologiei daco-romaniste.
Serbările de la Putna din 1871:
- din comitetul de organizare fac parte: Ioan Slavici, Mihai Eminescu, A. D. Xenopol participa peste 3000 de români
Ciprian Porumbescu, membru al societăţii Arboroasa a interpretat Hora Daciei întregi
- la Putna au participat Dimiţrie Onciul, Nicolae Filipescu, Ion Sendrea, Eudoxiu Hurmuzaki.
În acelaşi sens se înscrie şi întreaga activitate a lui Aron Pumnul, comemorarea în 1875, la Iasi şi în străinătate, a unui secol de la răpirea provinciei româneşti, iar peste doi ani a unui secol de la asasinarea lui Grigore al III-lea Ghica, campania de presa din ziarele "Bucovina", condusă de fraţii Hurmuzaki, "Gazeta Bucovinei", "Patria", "Junimea Literară"
- în 1875, la Universitatea germană din Cernăuţi, s-a inaugurat, prin grija lui Ion Gheorghe Sbiera, o catedră de limbă şi literatură româna.
- în 1849 devine ducat sub directa guvernare a împăratului de la Viena
- este interzi iă folosirea limbii române
- au fost facilitate mari emigrări de populaţie ucrainiană, germană, ruteană, slovacă
- s-a produs descreşterea treptată a populaţiei româneşti şi ascendentul populaţiei ucrainiene
- în 1848 populaţia Bucovinei era de 377.571 locuitori din care 209.293 români, 108.907 ucrainieni
- în 1900 din 730.195 locuitori, 229.018 erau români şi 297.798 ucrainieni restul populaţiei fiind germani, poloni, maghiari, ruteni, armeni s-au organizat societăţi: Concord ia (la Cernăuţi) ce îşi propunea să lupte pentru respectarea autonomiei şi individualităţii teritoriului românesc
- mai activau societăţile Junimea şi Dacia
- în martie 1892 s-a constituit Partidul Naţional Român din Bucovina, conducător al luptei pentru drepturi naţionale şi sociale a românilor.
Lupta culturală a avut un rol important:
- în 1883 s-a organizat societatea "Şcoala Româna" care a contribuit la răspândirea ideologiei daco-romaniste.
Serbările de la Putna din 1871:
- din comitetul de organizare fac parte: Ioan Slavici, Mihai Eminescu, A. D. Xenopol participa peste 3000 de români
Ciprian Porumbescu, membru al societăţii Arboroasa a interpretat Hora Daciei întregi
- la Putna au participat Dimiţrie Onciul, Nicolae Filipescu, Ion Sendrea, Eudoxiu Hurmuzaki.
În acelaşi sens se înscrie şi întreaga activitate a lui Aron Pumnul, comemorarea în 1875, la Iasi şi în străinătate, a unui secol de la răpirea provinciei româneşti, iar peste doi ani a unui secol de la asasinarea lui Grigore al III-lea Ghica, campania de presa din ziarele "Bucovina", condusă de fraţii Hurmuzaki, "Gazeta Bucovinei", "Patria", "Junimea Literară"
- în 1875, la Universitatea germană din Cernăuţi, s-a inaugurat, prin grija lui Ion Gheorghe Sbiera, o catedră de limbă şi literatură româna.
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 11 March '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :