Tendinţa de a perpetua fiecare eveniment însemnat şi de a-l împărtăşi mai apoi celor din jur este premisa esenţială a scrierii istoriei. Din cele mai vechi timpuri se poate constata la vechii egipteni dorinţa de a înregistra faptele istorice. Chiar din dinastia I ni s-au păstrat aşa-zisele tabele anuale ale primilor faraoni. Acestea sunt tăbliţe de fildeş sau din lemn de abanos pe care se află însemnate principalele evenimente ale anului care au fără îndoială un scop eponim, adică anul este denumit după acele evenimente.

Se poate deduce că, începând cu Dinastia I, s-au scris şi s-au continuat analele regale ale curţii faraonilor şi, deşi nu mai posedăm nici un fragment din ele, ni s-au conservat texte care implică, la fel ca şi tăbliţele de mai sus, existenţa unor cronici.

Aşa este de exemplu, celebra „Piatră de la Palermo”, bucăţi dintr-o mare piatră de diorit, aşezată iniţial la Heliopolis şi aflată acum la Muzeul din Palermo. Ea este întregită de patru bucăţi mai mici, păstrate la Muzeul din Cairo. Piatra cuprinde numele regilor din Dinastia I până în Dinastia a V-a. de la Dinastia a II-a înainte, fiecare an al domniei unui faraon este numit în felul în care se regăseşte pe plăcuţele menţionate (de exemplu – „anul încoronării regelui”, „începerea construcţiei unui templu” etc).

De la Dinastia a IV-a încolo sunt menţionate şi evenimente de la curtea faraonului, cum ar fi de exemplu acordarea unor suprafeţe de teren templului unui zeu. Informaţiile aduse de Piatra de la Palermo sunt de mare însemnătate şi pe ele se întemeiază toată cronologia Imperiului Vechi.

Pe de altă parte, pe spatele unui papirus de socoteli contabile din vremea lui Ramses al II-lea ni s-a păstrat o listă de regi cu durata domniei fiecăruia şi, în parte, cu durata vieţii lor. Este aşa-zisul „Papirus de la Torino” care enumeră faraonii până la Dinastia a XVII-a, adică puţin după începutul Imperiului Nou.

Există şi liste ale faraonilor din Imperiul Nou, săpate pe pereţii templelor de la Karnak şi de la Abydos. Pe listele de faraoni ale marelui preot egiptean Manethon, care scria în greceşte pe vremea ptolemeilor, se întemeiază numerotarea dinastiilor utilizată astăzi.

Alături de aceste texte, un mare număr de inscripţii din templele sau stelele autobiografice ne aduc date istorice însemnate. Un text istoric de o lungime aparte este „Poemul bătăliei de la Qadeş”, precum şi „Stela regelui Piankhi”.

Multe dintre aceste texte istorice au stat şi la baza compunerii tuturor basmelor şi povestirilor fantastice despre Egiptul Antic, aceste basme fiind de o mare importanţă pentru literatura egipteană.

Sursa Imaginii - mifantasticoegipto.spaces.live.com

---

Tag-uri: palermo, cairo

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 12 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---