Statistics:
Visits: 1,164 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre cei trei mii de ani de istorie egipteana - prima parte
Q: | Intreaba despre Referat despre cei trei mii de ani de istorie egipteana - prima parte |
Civilizatia egipteana s-a dezvoltat pe un teritoriu mic: suprafata cultivabila a Egiptului faraonic nu o depasea pe aceea a Belgiei de azi. Locuitorii, mai degraba scunzi de statura (media 1,63 m barbatii, 1,51 m femeile), erau inruditi somatic si lingvistic cu populatiile Africii de nord si central-orientale. in epoca neoliticului triburile nord-africane de vinatori nomazi au migrat populind Delta si, progresiv, valea Nilului, regiuni care le ofereau posibili tati optime si pentru o viata agricola. Ca rasa, tipul egiptean era un amestec de hamiti si semiti. Au devenit sedentari, agricultori (probabil in mileniul al V-lea i.e.n), au domesticit boul, asinul si porcul, si au continuat sa-si confectioneze pana tirziu in epoca istorica, unelte din piatra.
Inceputurile civilizatiei egiptene, documentate arheologic, se grupeaza in trei faze: badariana, amratiana si nagadiana (sau gerzeana). Prima, care se situeaza la inceputul mileniului al lV-lea i.e.n. s-a extins din Egiptul central in majoritatea zonei meridionale. In aceasta perioada se fac primele schimburi comerciale, se lucreaza arama si o frumoasa ceramica neagra, cu tranzitii cromatice spre brun si rosu. In faza amratiana (databila intre 3800-3600 i.e.n.) schimburile comerciale s-au extins pana in Etiopia si Siria, uneltele si armele de silex erau fin lucrate, iar ceramica rosie cu o mare varietate de forme era decorata cu incizii geometrice si scene.
In fine, cultura nagadiana sau cea gerzeana s-au dezvoltat din cea amratiana incepand de prin 3600 i.e.n. Ceramica tipica ornamentata cu desene lucrate in rosu imita forma vaselor de piatra. Apar acum pentru prima data in lume vasele de faianta. Influentele Asiei Mici sunt atestate de folosirea caramizii de lut si a sigiliilor cilindrice mesopotamiene, de reprezentarea unor animale fantastice si de aparitia unei scrieri pictografice. Cultura gerzeana a continuat pana la inceputul epocii istorice (sfirsitul mileniului al IV-lea i.e.n.).
In aceasta lunga perioada numita „pre-dinastica" s-au produs diferentierile sociale in clase, teritoriul Egiptului a fost impartit in 42 de unitati teritoriale, economice, administrative si politice (numite nome), iar comunitatile gentilice s-au organizat in doua mari state separate un fel de uniuni de ginti in nordul tarii (Egiptul de Jos) si in sud (Egiptul de Sus).
Inceputurile civilizatiei egiptene, documentate arheologic, se grupeaza in trei faze: badariana, amratiana si nagadiana (sau gerzeana). Prima, care se situeaza la inceputul mileniului al lV-lea i.e.n. s-a extins din Egiptul central in majoritatea zonei meridionale. In aceasta perioada se fac primele schimburi comerciale, se lucreaza arama si o frumoasa ceramica neagra, cu tranzitii cromatice spre brun si rosu. In faza amratiana (databila intre 3800-3600 i.e.n.) schimburile comerciale s-au extins pana in Etiopia si Siria, uneltele si armele de silex erau fin lucrate, iar ceramica rosie cu o mare varietate de forme era decorata cu incizii geometrice si scene.
In fine, cultura nagadiana sau cea gerzeana s-au dezvoltat din cea amratiana incepand de prin 3600 i.e.n. Ceramica tipica ornamentata cu desene lucrate in rosu imita forma vaselor de piatra. Apar acum pentru prima data in lume vasele de faianta. Influentele Asiei Mici sunt atestate de folosirea caramizii de lut si a sigiliilor cilindrice mesopotamiene, de reprezentarea unor animale fantastice si de aparitia unei scrieri pictografice. Cultura gerzeana a continuat pana la inceputul epocii istorice (sfirsitul mileniului al IV-lea i.e.n.).
In aceasta lunga perioada numita „pre-dinastica" s-au produs diferentierile sociale in clase, teritoriul Egiptului a fost impartit in 42 de unitati teritoriale, economice, administrative si politice (numite nome), iar comunitatile gentilice s-au organizat in doua mari state separate un fel de uniuni de ginti in nordul tarii (Egiptul de Jos) si in sud (Egiptul de Sus).
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 04 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :