Statistics:
Visits: 1,237 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Mayasii si egiptenii, urmasii atlantilor?
Q: | Intreaba despre Mayasii si egiptenii, urmasii atlantilor? |
Platon, in doua dintre "Dialogurile" sale, a relatat povestea Atlantidei, continentul disparut. Se pare ca acum 10.600-11.600 ani, dupa textele lui Platon, a avut loc un cataclism in urma caruia un continent numit Atlantida s-a scufundat in apele marii, innecand cu el si civilizatia ce se dezvolta acolo. Exista dovezi ca unii dintre locuitorii acestui vechi continent s-ar fi salvat si ar fi dus mai departe civilizatia si cultura populatiei ce traia acolo.
"Candva a cazut din cer o stea si flacarile au cuprins intreaga fire. Toti au pierit, iar eu am scapat cu viata. Dar cand am vazut gramada de trupuri arse, amaraciunea mea a fost atat de mare, incat era sa mor de
durere."
Acesta este mesajul hieroglific inscris pe un papirus apartinand dinastiei a XII-a egiptene. El evoca, in felul sau, disparitia Atlantidei.
In cealalta parte a Oceanului Atlantic, la mii de kilometri de malurile Nilului, legendele incase si mayase relateaza, in termeni aproape identici, folosind aceleasi simboluri, "marele naufragiu", "caderea stelei", "pieirea in adancuri, fiind acoperita de valuri, a unei imparatii vestite, odinioara puternica si suverana". Astfel, un trib de indieni albi, paria, stabilit in satul numit in mod ciudat Atlan, pastreaza o traditie orala aproape milenara, amintind de "Insula cea mare", pe care un cataclism urias a distrus-o, scufundand-o in adancul apelor oceanului.
Atlantologii, fie rusi, ca profesorul Nikolai Giroff, fie americani, ca Andrew Thomas, fie germani, ca arheologul Leo Frobenius, sau francezi, ca Paul Le Cour si Georges Barbarin, se vor folosi de aceasta coincidenta, pentru a afirma ca povestirea lui Platon nu se refera catusi de putin la o legenda confuza, ci la o realitate istorica.
Teza sustinuta de acesti specialisti se rezuma la faptul ca egipte-
nii, de o parte a oceanului, mayasii si incasii de cealalta parte, sunt ultimii
supravietuitori ai poporului atlant care traia, in vremuri stravechi, pe un continent imens, situat in mijlocul Oceanului Atlantic.Este o teza indrazneata, dar care se bizuie pe o multime de fapte de ordin arheologic, artistic, ritualic, chiar si initiatic, dupa parerea unora.
Printre dovezile care ar putea determina obarsia comuna a indienilor din America si a egiptenilor figureaza in primul rand asemanarea izbitoare a scrierilor lor. Intr-adevar, de cincizeci de ani arheologii studiaza comparativ hierogrifele Americii preistorice si cele ale Egiptului antic.
Un cercetator francez Auguste Le Plongeon, citeaza treisprezece semne mayase care sunt identice cu cele folosite in Egipt. In plus, conform datelor actuale prezentate de egiptologi, acele treisprezece semne mayase care au fost descifrate, au absolut acelasi sens cu semnele egiptene.Un alt cercetator, dr. Bertoni, constata, la randul sau, ca guaranii (populatie indiana din Paraguay) au acelasi sistem de scriere ca egiptenii.
In lucrarea "Enigma Atlantidei", aparuta in 1952, unul dintre cei
mai buni specialisti in acest domeniu, colonelul A. Braghine, afirma: "Cum s-ar putea explica altfel asemanarile, uneori surprinzatoare, impresionante, care se pot constata intre conceptile religioase si astronomice, arhitectura si, in general, civilizatia egiptenilor, a sumerienilor, a toltecilor, a incasilor, a maiasilor? Toate datele acestea fac extrem de plauzibila ipoteza originii americano-atlante a givilizatiei egiptene".
Pentru colonelul Braghine nu exista nici un dubiu: stramosii egiptenilor nu pot fi decat indieni din America, colonizati si puternic influentati de cultura si civilizatia atlanta, care au emigrat spre Africa in urma cataclismului.
In prezent, dupa cateva zeci de ani de la publicarea lor, ipotezele lui Braghine sunt confirmate in mod remarcabil de lucrarile intreprinse de arheologi. Atat pe tarmurile Nilului, cat si in regiunile accidentate ale Yucatanului, leaganul stravechiului imperiu Maya, arheologii, veniti din toate colturile lumii, de nationalitati diferite, avand o cultura vasta, dar si conceptii variate, scot la iveala aceleasi semne misterioase: arabescuri, desene complicate, cadre dreptunghiulare; ei descopera aceleasi motive, aceleasi ornamente, pe picturile murale. Aceeasi vietate sacra, scarabeul, este reprezentata frecvent atat pe frontonul unui templu maya cat si pe frescele egiptene.
Exista peste cinci mii de lucrari, sute de mii de articole si de studii felurite, dedicate acestui continent scufundat, care a generat teorii stralucitoare sau ciudate si un numar infinit de ipoteze... si de controverse.
"Candva a cazut din cer o stea si flacarile au cuprins intreaga fire. Toti au pierit, iar eu am scapat cu viata. Dar cand am vazut gramada de trupuri arse, amaraciunea mea a fost atat de mare, incat era sa mor de
durere."
Acesta este mesajul hieroglific inscris pe un papirus apartinand dinastiei a XII-a egiptene. El evoca, in felul sau, disparitia Atlantidei.
In cealalta parte a Oceanului Atlantic, la mii de kilometri de malurile Nilului, legendele incase si mayase relateaza, in termeni aproape identici, folosind aceleasi simboluri, "marele naufragiu", "caderea stelei", "pieirea in adancuri, fiind acoperita de valuri, a unei imparatii vestite, odinioara puternica si suverana". Astfel, un trib de indieni albi, paria, stabilit in satul numit in mod ciudat Atlan, pastreaza o traditie orala aproape milenara, amintind de "Insula cea mare", pe care un cataclism urias a distrus-o, scufundand-o in adancul apelor oceanului.
Atlantologii, fie rusi, ca profesorul Nikolai Giroff, fie americani, ca Andrew Thomas, fie germani, ca arheologul Leo Frobenius, sau francezi, ca Paul Le Cour si Georges Barbarin, se vor folosi de aceasta coincidenta, pentru a afirma ca povestirea lui Platon nu se refera catusi de putin la o legenda confuza, ci la o realitate istorica.
Teza sustinuta de acesti specialisti se rezuma la faptul ca egipte-
nii, de o parte a oceanului, mayasii si incasii de cealalta parte, sunt ultimii
supravietuitori ai poporului atlant care traia, in vremuri stravechi, pe un continent imens, situat in mijlocul Oceanului Atlantic.Este o teza indrazneata, dar care se bizuie pe o multime de fapte de ordin arheologic, artistic, ritualic, chiar si initiatic, dupa parerea unora.
Printre dovezile care ar putea determina obarsia comuna a indienilor din America si a egiptenilor figureaza in primul rand asemanarea izbitoare a scrierilor lor. Intr-adevar, de cincizeci de ani arheologii studiaza comparativ hierogrifele Americii preistorice si cele ale Egiptului antic.
Un cercetator francez Auguste Le Plongeon, citeaza treisprezece semne mayase care sunt identice cu cele folosite in Egipt. In plus, conform datelor actuale prezentate de egiptologi, acele treisprezece semne mayase care au fost descifrate, au absolut acelasi sens cu semnele egiptene.Un alt cercetator, dr. Bertoni, constata, la randul sau, ca guaranii (populatie indiana din Paraguay) au acelasi sistem de scriere ca egiptenii.
In lucrarea "Enigma Atlantidei", aparuta in 1952, unul dintre cei
mai buni specialisti in acest domeniu, colonelul A. Braghine, afirma: "Cum s-ar putea explica altfel asemanarile, uneori surprinzatoare, impresionante, care se pot constata intre conceptile religioase si astronomice, arhitectura si, in general, civilizatia egiptenilor, a sumerienilor, a toltecilor, a incasilor, a maiasilor? Toate datele acestea fac extrem de plauzibila ipoteza originii americano-atlante a givilizatiei egiptene".
Pentru colonelul Braghine nu exista nici un dubiu: stramosii egiptenilor nu pot fi decat indieni din America, colonizati si puternic influentati de cultura si civilizatia atlanta, care au emigrat spre Africa in urma cataclismului.
In prezent, dupa cateva zeci de ani de la publicarea lor, ipotezele lui Braghine sunt confirmate in mod remarcabil de lucrarile intreprinse de arheologi. Atat pe tarmurile Nilului, cat si in regiunile accidentate ale Yucatanului, leaganul stravechiului imperiu Maya, arheologii, veniti din toate colturile lumii, de nationalitati diferite, avand o cultura vasta, dar si conceptii variate, scot la iveala aceleasi semne misterioase: arabescuri, desene complicate, cadre dreptunghiulare; ei descopera aceleasi motive, aceleasi ornamente, pe picturile murale. Aceeasi vietate sacra, scarabeul, este reprezentata frecvent atat pe frontonul unui templu maya cat si pe frescele egiptene.
Exista peste cinci mii de lucrari, sute de mii de articole si de studii felurite, dedicate acestui continent scufundat, care a generat teorii stralucitoare sau ciudate si un numar infinit de ipoteze... si de controverse.
Tag-uri: legenda, continent, civilizatie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 07 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :