Statistics:
Visits: 1,632 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre matematica, astronomie si stiintele tehnice in Egiptul antic - prima parte
Q: | Intreaba despre Referat despre matematica, astronomie si stiintele tehnice in Egiptul antic - prima parte |
In raport cu stiinta greaca de mai tirziu, stiinta egiptenilor avea mai mult un caracter empiric si practic. Dar nu este mai putin adevarat ca insisi grecii erau uimiti de inaltul nivel al civilizatiei si culturii egiptene; ca multi dintre marii oameni de stiinta ai Eladei au tinut sa studieze iu centrele de cultura ale Egiptului; dintre numele cele mai ilustre ale filosofici grecesti: Tales, Empedoclc, Pitagora, Platon si multi altii. Aristotel si Democrit se inchinau in fata stiintei egiptenilor; iar Herodot recunostea ca grecii au invatat geometria de la egipteni.
Din documentele (prea putine insa) care ne-au parvenit reiese clar caracterul preeminent utilitar al gandirii lor stiintifice, Egiptenii nu au conceput o stiinta pura, teoretica. Cazul concret ii interesa mai mult decat g eneralizarile abstracte.i
n metrologie ei stabilisera unitati fixe de masura (pentru volume, suprafete, greutati), cerute de nevoile practice din administratie, agricultura, constructii si comert. Aceste unitati de masura aveau (ca de pilda la englezi, in zilele noastre) valori specifice: unitatea de masura a suprafetei (setata) avea 2 735 m2 ; cea a capacitatii (hakata) era de aproximativ 4,50 1; cea a greutatii (deben), circa 91 gr, s.a.m.d.
Aritmetica lor insa era rudimentara. Inca din mileniul al III-lea i.e.n. egiptenii foloseau spre deosebire de mesopotamieni sistemul de nume ratie zecimal. Dintre cele patru operatii, inmultirea si impartirea o faceau numai cu 2, operand o serie de „dublari". Tabele de inmultiri nu aveau, ca mesopotamienii. Nu cunosteau alt tip de fractii decat cele cu numaratorul 1. in schimb, operau corect ridicarea unui numar la patrat, precum si extragerea radacinii patrate. Nu se poate afirma cu certitudine ca ar fi cunoscut cal culul algebric; se pare insa ca nu (spre deosebire de babilonieni). Dar este posibil sa fi avut o oarecare idee despre progresia aritmetica, precum si despre o progresie geometrica.
In domeniul stiintelor exacte, geometria si astronomia au fost cele in Care egiptenii au inregistrat rezultate mai apreciabile. Anticii greci Hero dot, StraboC, Diodor din Sicilia, afirmau ca geometria, nascuta (dupa cum arata insusi numele) din necesitatile masuratorii terenurilor agricole, era o creatie a egiptenilor. Intr-adevar, ei stiau sa calculeze suprafata dreptunghiului, a triunghiului, a trapezului, chiar si a cercului in acest ultim caz operand cu o valoare a lui "pi" foarte apropiata de cea exacta (3,16 in loc de 3,14). De ase menea, egiptenii calculau corect volumul cilindrului, al piramidei si al trunchiului de piramida. Dar niciodata autorii textelor care expun problemele, indicand solutiile si operatiile; nu arata si calea logica a rezolvarii, rationa mentul si demonstratia.
Din documentele (prea putine insa) care ne-au parvenit reiese clar caracterul preeminent utilitar al gandirii lor stiintifice, Egiptenii nu au conceput o stiinta pura, teoretica. Cazul concret ii interesa mai mult decat g eneralizarile abstracte.i
n metrologie ei stabilisera unitati fixe de masura (pentru volume, suprafete, greutati), cerute de nevoile practice din administratie, agricultura, constructii si comert. Aceste unitati de masura aveau (ca de pilda la englezi, in zilele noastre) valori specifice: unitatea de masura a suprafetei (setata) avea 2 735 m2 ; cea a capacitatii (hakata) era de aproximativ 4,50 1; cea a greutatii (deben), circa 91 gr, s.a.m.d.
Aritmetica lor insa era rudimentara. Inca din mileniul al III-lea i.e.n. egiptenii foloseau spre deosebire de mesopotamieni sistemul de nume ratie zecimal. Dintre cele patru operatii, inmultirea si impartirea o faceau numai cu 2, operand o serie de „dublari". Tabele de inmultiri nu aveau, ca mesopotamienii. Nu cunosteau alt tip de fractii decat cele cu numaratorul 1. in schimb, operau corect ridicarea unui numar la patrat, precum si extragerea radacinii patrate. Nu se poate afirma cu certitudine ca ar fi cunoscut cal culul algebric; se pare insa ca nu (spre deosebire de babilonieni). Dar este posibil sa fi avut o oarecare idee despre progresia aritmetica, precum si despre o progresie geometrica.
In domeniul stiintelor exacte, geometria si astronomia au fost cele in Care egiptenii au inregistrat rezultate mai apreciabile. Anticii greci Hero dot, StraboC, Diodor din Sicilia, afirmau ca geometria, nascuta (dupa cum arata insusi numele) din necesitatile masuratorii terenurilor agricole, era o creatie a egiptenilor. Intr-adevar, ei stiau sa calculeze suprafata dreptunghiului, a triunghiului, a trapezului, chiar si a cercului in acest ultim caz operand cu o valoare a lui "pi" foarte apropiata de cea exacta (3,16 in loc de 3,14). De ase menea, egiptenii calculau corect volumul cilindrului, al piramidei si al trunchiului de piramida. Dar niciodata autorii textelor care expun problemele, indicand solutiile si operatiile; nu arata si calea logica a rezolvarii, rationa mentul si demonstratia.
Tag-uri: matematica, astronomie, stiintele tehnice |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 03 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :