Statistics:
Visits: 1,446 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre matematica, astronomie si stiintele tehnice in Egiptul antic - a doua parte
Q: | Intreaba despre Referat despre matematica, astronomie si stiintele tehnice in Egiptul antic - a doua parte |
Cosmologia si astronomia egipteana au fost domeniile cel mai mult alte rate cum era si de asteptat de gandirea mitica. Pamintul era imaginat ca pluteste pe un haos de apa; deasupra lui se arcuieste cerul, o masa lichida pe care navigheaza soarele in barca diminetii si in barca serii, avand ca vlslasi stelele.
Cerul nu cade pe pamint pentru ca este sustinut de patru stilpi; sau de muntii din rasarit si cei din apus; sau de un taur cu patru coarne; sau de zeul aerului. Pura fantezie poetica, deci. Soarele, luna si principalele stele, erau divinizate. Constelatiile, de asemenea, erau pentru egipteni niste fiinte ceresti.
Astronomia, in schimb, a capatat totusi la egipteni caracter de stiinta. Nu s-a nascut, ca la mesopotamieni, din astrologie; fenomenele ceresti nu erau interpretate ca manifestari ale vointei zeilor, nici ca putind sa dea indicatii privind viitorul omului. Observand cele 36 de constelatii „decanii" de-a lungul ecuatorialului ceresc egiptenii au stabilit, pe baza pozitiei si aparitiei lor de cate 10 zile, un ciclu de 360 de zile.
Din anul 2776 i.e.n. a fost intocmit un calendar, la inceput lunar, in functie de fazele Lunii, acesta a fost corectat apoi luandu-se ca punct de reper aparitia la orizont a stelei Sirius alaturi de Soare, ceea ce a dus la seria de 365 de zile. Anul era impartit in trei anotimpuri agricole („revarsarea", "acoperirea", „anotimpul uscat"), si in 12 luni de cate 30 de zile.
Acest calendar solar egiptean, modificat in epoca Ptolemeilor, a devenit calendarul iulian; apoi, cu mici retusuri, calendarul gregorian de azi. Pentru masurarea timpului egiptenii se serveau de calendare solare si de clepsidre; In fine, egiptenii au determinat, cu o precizie uimitoare, Nordul (cu o deviatie de cel mult un grad !), orientand fetele marilor piramide in directia celor patru puncte cardinale.
Cerul nu cade pe pamint pentru ca este sustinut de patru stilpi; sau de muntii din rasarit si cei din apus; sau de un taur cu patru coarne; sau de zeul aerului. Pura fantezie poetica, deci. Soarele, luna si principalele stele, erau divinizate. Constelatiile, de asemenea, erau pentru egipteni niste fiinte ceresti.
Astronomia, in schimb, a capatat totusi la egipteni caracter de stiinta. Nu s-a nascut, ca la mesopotamieni, din astrologie; fenomenele ceresti nu erau interpretate ca manifestari ale vointei zeilor, nici ca putind sa dea indicatii privind viitorul omului. Observand cele 36 de constelatii „decanii" de-a lungul ecuatorialului ceresc egiptenii au stabilit, pe baza pozitiei si aparitiei lor de cate 10 zile, un ciclu de 360 de zile.
Din anul 2776 i.e.n. a fost intocmit un calendar, la inceput lunar, in functie de fazele Lunii, acesta a fost corectat apoi luandu-se ca punct de reper aparitia la orizont a stelei Sirius alaturi de Soare, ceea ce a dus la seria de 365 de zile. Anul era impartit in trei anotimpuri agricole („revarsarea", "acoperirea", „anotimpul uscat"), si in 12 luni de cate 30 de zile.
Acest calendar solar egiptean, modificat in epoca Ptolemeilor, a devenit calendarul iulian; apoi, cu mici retusuri, calendarul gregorian de azi. Pentru masurarea timpului egiptenii se serveau de calendare solare si de clepsidre; In fine, egiptenii au determinat, cu o precizie uimitoare, Nordul (cu o deviatie de cel mult un grad !), orientand fetele marilor piramide in directia celor patru puncte cardinale.
Tag-uri: matematica, astronomie, stiintele tehnice |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 03 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :