FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 2,101
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Referat despre faraonul Sesostris al III-lea

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   ape   continent   geografie   poet   morometii   investigatie   omor   crima   otrava   personaj  

All Tags

Famous Forum

 

Referat despre faraonul Sesostris al III-lea

 Q:   Intreaba despre Referat despre faraonul Sesostris al III-lea       
Referat despre faraonul Sesostris al III-lea După un mileniu şi jumătate de la moartea sa, grecii Herodot şi Diodor din Sieilia i-au găsit numele în tradiţia orală care-l păstra ca pe umil dintre cei mai mari războinici. I-au zis Sesostris, cuceritorul unei jumătăţi a lumii. Atat de mare era încă faima sa, incat în „Sesostris" au fost închişi doi faraoni cu acest nume (al II-lea şi al III-lea). Sesostris al III-lea, în egipteană Senusret al III-lea, faraon din dinastia a XII-a (2000-1785 î.e.n.), a fost cel mai de seamă faraon al epocii Regatului Mijlociu (2040-1730 î.e.n.), iar statuia sa îl prezintă avand o faţă cu contururi ferme, osoase, severă, cu o mandră ţinută de oştean.

Faima atat de mare a acestui faraon se explicÃ„Æ ’ ÅŸi prin lipsa de putere a suveranilor egipteni după Kheops, secolul al 27-lea î.e.n,,pana la Sesostris. După ce Egiptul cunoscuse o perioadă de maximă înflorire în toate domeniile, încă din perioada Regatului Vechi apar semnele unei crize politice ÅŸi sociale. în timpul dinastiei a V-a (2563-2423 î.e.n.), faraonii reuÅŸesc să menÅ£ină cu greu un Egipt unificat, îşi îndreaptă o importantă parte a eforturilor spre întărire cultului Soarelui, Ra, construind celebrele temple ale Soarelui (la Abusir), iar urmaÅŸii lor, faraonii dinastiei a VI-a (2423-2263 î.e.n.), scapă din mană, treptat, puterea, în favoarea aristocraÅ£iei provinciale, a conducătorilor nomelor (regiuni administrative), pană cand se produce sciziunea statală. începe din acest moment (2263 î.e.n.), în istoria Egiptului, aÅŸa-numita perioadă interimară (prima), cunoscută ÅŸi sub numele de herakleopolitană, după numele nomar-hilor din Herakleopolis (Egiptul de Jos), care se proclamă independenÅ£i.

Totuşi, faraonii dinastiei a VII-a (în special Pepi I) reuşiseră să menţină activă politica externă, penetrand în Asia cu ajutorul trupelor de uscat (reprezentate numai de infanterie) şi al marinei. Timp de peste două secole, după dinastia a Vl-a, pană în 2040 î.e.n., Egiptul va fi supus unei presiuni exterioare, la nord-est, datorată atacurilor triburilor asiatice, precum şi unei nesiguranţe interne perpetue, creată de luptele dintre cele două formaţii statale (heraklepolitană, în Egiptul de Jos, şi thebană, în Egiptul de Sus).

Această instabilitate internă a fost atat de mare încat cei 70 de regi ai dinastiei a VII-a au domnit 70 de zile (!), după cum transmite istoricul Manethon. în prima parte a acestei perioade asistăm la o întărire a puterii Egiptului de Jos, în special în timpul dinastiei a IX-a, întemeiată de Ileti, care, însă, nu reuşeşte să cucerească sudul egiptean. în partea a doua a perioadei interimare, în sudul egiptean se dezvoltă, mai cu seamă în vremea dinastiei a XI-a, ai cărei suverani au purtat în special numele de Anteph (2133-2000 î.e.n.), un regat din ce în ce mai puternic din noma thebană (considerată noma sceptrului), cu capitala la Hermontis, ce se întindea în sud pană la Elephantine. Puterea maximă a nomei thebane a fost atinsă în vremea ultimului faraon al dinastiei a Xl-a, Mentuhotep al II-lea, care, în 2040 î.e.n. (alte cronologii; 2060 î.e.n.), înfrange pe suveranii herakleo-politani, reunificand Egiptul.

Tulburările perioadei interimare au fost manifeste şi pe planul administrativ; dacă, în vremea Regatului Vechi, puterea faraonului era absolută (era ajutat de un demnitar suprem, în acelaşi timp judecător principal, administrator general, şef al depozitelor şi atelierelor, şi de un guvernator al Capitalei, amandoi, însă, în afara departamentului războiului şi, totodată, făcand parte din casa regală), în perioada următoare se renunţă la această concentrare a puterii, renunţare fatală. Că Egiptul nu a căzut sub presiunile exterioare s-a datorat atat puterii căpătată la un moment dat de regii herakleopolitani, cat şi faptului ca frontierele cu Sinaiul (şi cu Etiopia) erau bine fortificate, iar in ţară exista o reţea eficientă de fortăreţe.


Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 13 November '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :