Statistics:
Visits: 2,101 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre faraonul Sesostris al III-lea
Q: | Intreaba despre Referat despre faraonul Sesostris al III-lea |
După un mileniu şi jumătate de la moartea sa, grecii Herodot şi Diodor din Sieilia i-au găsit numele în tradiţia orală care-l păstra ca pe umil dintre cei mai mari războinici. I-au zis Sesostris, cuceritorul unei jumătăţi a lumii. Atat de mare era încă faima sa, incat în „Sesostris" au fost închişi doi faraoni cu acest nume (al II-lea şi al III-lea). Sesostris al III-lea, în egipteană Senusret al III-lea, faraon din dinastia a XII-a (2000-1785 î.e.n.), a fost cel mai de seamă faraon al epocii Regatului Mijlociu (2040-1730 î.e.n.), iar statuia sa îl prezintă avand o faţă cu contururi ferme, osoase, severă, cu o mandră ţinută de oştean.
Faima atat de mare a acestui faraon se explicÃ„Æ ’ ÅŸi prin lipsa de putere a suveranilor egipteni după Kheops, secolul al 27-lea î.e.n,,pana la Sesostris. După ce Egiptul cunoscuse o perioadă de maximă înflorire în toate domeniile, încă din perioada Regatului Vechi apar semnele unei crize politice ÅŸi sociale. în timpul dinastiei a V-a (2563-2423 î.e.n.), faraonii reuÅŸesc să menÅ£ină cu greu un Egipt unificat, îşi îndreaptă o importantă parte a eforturilor spre întărire cultului Soarelui, Ra, construind celebrele temple ale Soarelui (la Abusir), iar urmaÅŸii lor, faraonii dinastiei a VI-a (2423-2263 î.e.n.), scapă din mană, treptat, puterea, în favoarea aristocraÅ£iei provinciale, a conducătorilor nomelor (regiuni administrative), pană cand se produce sciziunea statală. începe din acest moment (2263 î.e.n.), în istoria Egiptului, aÅŸa-numita perioadă interimară (prima), cunoscută ÅŸi sub numele de herakleopolitană, după numele nomar-hilor din Herakleopolis (Egiptul de Jos), care se proclamă independenÅ£i.
Totuşi, faraonii dinastiei a VII-a (în special Pepi I) reuşiseră să menţină activă politica externă, penetrand în Asia cu ajutorul trupelor de uscat (reprezentate numai de infanterie) şi al marinei. Timp de peste două secole, după dinastia a Vl-a, pană în 2040 î.e.n., Egiptul va fi supus unei presiuni exterioare, la nord-est, datorată atacurilor triburilor asiatice, precum şi unei nesiguranţe interne perpetue, creată de luptele dintre cele două formaţii statale (heraklepolitană, în Egiptul de Jos, şi thebană, în Egiptul de Sus).
Această instabilitate internă a fost atat de mare încat cei 70 de regi ai dinastiei a VII-a au domnit 70 de zile (!), după cum transmite istoricul Manethon. în prima parte a acestei perioade asistăm la o întărire a puterii Egiptului de Jos, în special în timpul dinastiei a IX-a, întemeiată de Ileti, care, însă, nu reuşeşte să cucerească sudul egiptean. în partea a doua a perioadei interimare, în sudul egiptean se dezvoltă, mai cu seamă în vremea dinastiei a XI-a, ai cărei suverani au purtat în special numele de Anteph (2133-2000 î.e.n.), un regat din ce în ce mai puternic din noma thebană (considerată noma sceptrului), cu capitala la Hermontis, ce se întindea în sud pană la Elephantine. Puterea maximă a nomei thebane a fost atinsă în vremea ultimului faraon al dinastiei a Xl-a, Mentuhotep al II-lea, care, în 2040 î.e.n. (alte cronologii; 2060 î.e.n.), înfrange pe suveranii herakleo-politani, reunificand Egiptul.
Tulburările perioadei interimare au fost manifeste şi pe planul administrativ; dacă, în vremea Regatului Vechi, puterea faraonului era absolută (era ajutat de un demnitar suprem, în acelaşi timp judecător principal, administrator general, şef al depozitelor şi atelierelor, şi de un guvernator al Capitalei, amandoi, însă, în afara departamentului războiului şi, totodată, făcand parte din casa regală), în perioada următoare se renunţă la această concentrare a puterii, renunţare fatală. Că Egiptul nu a căzut sub presiunile exterioare s-a datorat atat puterii căpătată la un moment dat de regii herakleopolitani, cat şi faptului ca frontierele cu Sinaiul (şi cu Etiopia) erau bine fortificate, iar in ţară exista o reţea eficientă de fortăreţe.
Faima atat de mare a acestui faraon se explicÃ„Æ ’ ÅŸi prin lipsa de putere a suveranilor egipteni după Kheops, secolul al 27-lea î.e.n,,pana la Sesostris. După ce Egiptul cunoscuse o perioadă de maximă înflorire în toate domeniile, încă din perioada Regatului Vechi apar semnele unei crize politice ÅŸi sociale. în timpul dinastiei a V-a (2563-2423 î.e.n.), faraonii reuÅŸesc să menÅ£ină cu greu un Egipt unificat, îşi îndreaptă o importantă parte a eforturilor spre întărire cultului Soarelui, Ra, construind celebrele temple ale Soarelui (la Abusir), iar urmaÅŸii lor, faraonii dinastiei a VI-a (2423-2263 î.e.n.), scapă din mană, treptat, puterea, în favoarea aristocraÅ£iei provinciale, a conducătorilor nomelor (regiuni administrative), pană cand se produce sciziunea statală. începe din acest moment (2263 î.e.n.), în istoria Egiptului, aÅŸa-numita perioadă interimară (prima), cunoscută ÅŸi sub numele de herakleopolitană, după numele nomar-hilor din Herakleopolis (Egiptul de Jos), care se proclamă independenÅ£i.
Totuşi, faraonii dinastiei a VII-a (în special Pepi I) reuşiseră să menţină activă politica externă, penetrand în Asia cu ajutorul trupelor de uscat (reprezentate numai de infanterie) şi al marinei. Timp de peste două secole, după dinastia a Vl-a, pană în 2040 î.e.n., Egiptul va fi supus unei presiuni exterioare, la nord-est, datorată atacurilor triburilor asiatice, precum şi unei nesiguranţe interne perpetue, creată de luptele dintre cele două formaţii statale (heraklepolitană, în Egiptul de Jos, şi thebană, în Egiptul de Sus).
Această instabilitate internă a fost atat de mare încat cei 70 de regi ai dinastiei a VII-a au domnit 70 de zile (!), după cum transmite istoricul Manethon. în prima parte a acestei perioade asistăm la o întărire a puterii Egiptului de Jos, în special în timpul dinastiei a IX-a, întemeiată de Ileti, care, însă, nu reuşeşte să cucerească sudul egiptean. în partea a doua a perioadei interimare, în sudul egiptean se dezvoltă, mai cu seamă în vremea dinastiei a XI-a, ai cărei suverani au purtat în special numele de Anteph (2133-2000 î.e.n.), un regat din ce în ce mai puternic din noma thebană (considerată noma sceptrului), cu capitala la Hermontis, ce se întindea în sud pană la Elephantine. Puterea maximă a nomei thebane a fost atinsă în vremea ultimului faraon al dinastiei a Xl-a, Mentuhotep al II-lea, care, în 2040 î.e.n. (alte cronologii; 2060 î.e.n.), înfrange pe suveranii herakleo-politani, reunificand Egiptul.
Tulburările perioadei interimare au fost manifeste şi pe planul administrativ; dacă, în vremea Regatului Vechi, puterea faraonului era absolută (era ajutat de un demnitar suprem, în acelaşi timp judecător principal, administrator general, şef al depozitelor şi atelierelor, şi de un guvernator al Capitalei, amandoi, însă, în afara departamentului războiului şi, totodată, făcand parte din casa regală), în perioada următoare se renunţă la această concentrare a puterii, renunţare fatală. Că Egiptul nu a căzut sub presiunile exterioare s-a datorat atat puterii căpătată la un moment dat de regii herakleopolitani, cat şi faptului ca frontierele cu Sinaiul (şi cu Etiopia) erau bine fortificate, iar in ţară exista o reţea eficientă de fortăreţe.
Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :