Domeniul in care Egiptul a marcat o prezenta deloc neglijabila in viata romanilor a fost domeniul religios. Cultul zeitei Isis si al zeului Serapis identificat de romani cu Aesculap, zeul medicinei s-a raspandit tot mai mult la Roma si in unele parti ale Imperiului.

Desi cultul isiac a fost perse cutat un timp de imparati, totusi zeitei Isis i s-a ridicat un templu la Roma, un altul la Pompei, atasandu-li-se respectivul corp sacerdotal dedicat cultu lui acestei zeite careia se pare ca in secolul al V-lea e.n. ii erau consacrate la Roma na mai putin de sapte temple!

In ce priveste crestinismul „nici o tara n-a participat mai profund ca Egiptul la dezvoltarea si propagarea religiei crestine (J. M. Creed). Egiptenii trecuti la crestinism coptii au fost cei dintii care in cadrul aces tei religii si incepand din sec. III au practicat o viata ascetica, organizata in secolul urmator in comunitati de calugari, riguros disciplinate. Influenta ascetismului copt s-a facut simtita in lumea crestina dupa ce a fost instituit monahismul. Chiar si dupa ocupatia araba, Egiptul a continuat sa fie consi derat o tara crestina.

Acestor egipteni crestini ii se datoreaza in planul creatiei artistice si genul icoanei. Cat timp a ramas sub guvernarea Bi zantului (deci pana in anul 642) Egiptul era o tara prevalent crestina, cu toate acestea, vechea religie egipteana a continuat pana spre sfirsitul secolului al V-lea sa exercite o atractie reala asupra unor grupuri de invatati si filo sofi egipteni „pagini".

Ocupantilor arabi, Egiptul le-a transmis andelungata sa experienta in domeniul artizanatului, precum si in cel mistic. Numerosi oameni de stiinta arabi, filologi, istorici, medici, s.a.m.d., au fost egipteni de origine, sau instruiti la vechile si prestigioasele scoli ale Egiptului in primul rind, la cea din Alexandria.

Capodopera narativei arabe, O mie si una de nopti insumeaza in cea mai mare parte un material epic luat din lumea, din tradi tiile si din viata cotidiana egipteana. Folosirea si difuzarea in alte tari a papi rusului egiptean a continuat mult timp dupa aparitia pergamentului. Manu scrisele ornamentate la Alexandria au influentat manuscrisul miniat al Evu lui Mediu european. Mesterii-artisti egipteni au continuat mult timp sa lucreze la constructia si decorarea moscheilor din Damasc si Ierusalim. Si cum isla mismul interzicea in sanctuarele sale reprezentarea figurii umane, locul ei a fost ocupat de ornamentatia geometrica.

Arabescul a cunoscut o dezvoltare exceptionala in Egipt. Incat, "este cu neputinta sa admitem ca marile traditii ale artizanatului egiptean nu si-ar fi adus contributia lor la formarea artei islamice" (II. I. Bell).

Pe teritoriul tarii noastre, numele zeilor egipteni Isis si Serapis se intil nesc in inscriptii pe monede sau in sculpturi datand din sec. I i.e.n. din His tria, Tomis si Callatis. Acesti zei erau venerati indeosebi la Tomis. "In sec. I i.e.n. divinitatile egiptene se bucurau la Tomis de o popularitate ce avea sa creasca in veacurile urmatoare, multumita numarului tot mai mare de negutatori si marinari din Alexandria" care veneau pe aceste meleaguri! (D. M. Pippidi)

---

Tag-uri: egiptul antic, civilizatie, referat

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 03 January '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---