Statistics:
Visits: 2,654 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
10
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre comertul in Egiptul antic - prima parte
Q: | Intreaba despre Referat despre comertul in Egiptul antic - prima parte |
In Egiptul antic, comertul era aproape in intregime un comert de stat. Comertul exterior, cel putin, era organizat si controlat exclusiv de stat. Chiar din epoca Regatului Vechi, Palatul regal organiza adevarate expeditii comerciale, sub conducerea unui fiu al regelui sau a unui demnitar superior. Grupuri mici de trimisi, inarmati, calatoreau fie pe uscat, fie pe mare pana in regi uni andepartate: la Byblos, pe tarmul fenician, in Nubia, in Punt (Somalia de azi), in Siria si in alte parti ale Orientului Apropiat. De acolo aduceau, in troc, marfurile cautate.
Principalele articole de care Egiptul ducea lipsa arama, bronzul, argin tul, si in special lemnul pentru constructii erau fie luate ca prada in timpul campaniilor militare, fie primite ca tribut de la popoarele supuse, fie negociat e de imputernicitii regelui sau ai templelor. Acestia tratau afaceri si cu negustorii straini care navigau de-a lungul coastei Marii Rosii.
Palatul si marile temple isi aveau propriile lor flote comerciale. Negustorii straini de obicei greci sau fenicieni) nu erau acceptati in Egipt decat foarte rar si cu mare greu tate. Chiar la o data tirzie (in secoleleVII-VI i.e.n.) li se fixau anumite puncte obligatorii pentru tranzactiile pe care le operau si erau supusi unui control foarte sever.
Egiptul putea exporta grine, tesaturi de in, peste uscat, pielarie, aur, vase artistice de piatra, precum si foi de papirus care erau apoi difuzate in Orientul Mijlociu si in lumea greceasca. Negustorii regelui si ai templelor aduceau in schimb pe linga lemnul si metalele amintite mai sus untdelemn, vin, arme, aromate, purpura, ceramica de arta si obiecte de fildes.
Negustorii intimpinau imense greutati in drumurile lor. Pe uscat, pe dru murile impracticabile, transportul marfurilor se facea numai cu magari si catiri; pe Nil lipsa de porturi, bancuri de nisip, stinci, virtejuri, insule, curenti repezi, crocodili si pitoni. Deosebit de grea era pentru negustori navigatia si pe Marea Rosie (abordata de pe la mijlocul mileniului al III-lea i.e.n.), pe ale carei coaste nu existau puncte de aprovizionare, nici cu hrana, nici macar cu apa.
Principalele articole de care Egiptul ducea lipsa arama, bronzul, argin tul, si in special lemnul pentru constructii erau fie luate ca prada in timpul campaniilor militare, fie primite ca tribut de la popoarele supuse, fie negociat e de imputernicitii regelui sau ai templelor. Acestia tratau afaceri si cu negustorii straini care navigau de-a lungul coastei Marii Rosii.
Palatul si marile temple isi aveau propriile lor flote comerciale. Negustorii straini de obicei greci sau fenicieni) nu erau acceptati in Egipt decat foarte rar si cu mare greu tate. Chiar la o data tirzie (in secoleleVII-VI i.e.n.) li se fixau anumite puncte obligatorii pentru tranzactiile pe care le operau si erau supusi unui control foarte sever.
Egiptul putea exporta grine, tesaturi de in, peste uscat, pielarie, aur, vase artistice de piatra, precum si foi de papirus care erau apoi difuzate in Orientul Mijlociu si in lumea greceasca. Negustorii regelui si ai templelor aduceau in schimb pe linga lemnul si metalele amintite mai sus untdelemn, vin, arme, aromate, purpura, ceramica de arta si obiecte de fildes.
Negustorii intimpinau imense greutati in drumurile lor. Pe uscat, pe dru murile impracticabile, transportul marfurilor se facea numai cu magari si catiri; pe Nil lipsa de porturi, bancuri de nisip, stinci, virtejuri, insule, curenti repezi, crocodili si pitoni. Deosebit de grea era pentru negustori navigatia si pe Marea Rosie (abordata de pe la mijlocul mileniului al III-lea i.e.n.), pe ale carei coaste nu existau puncte de aprovizionare, nici cu hrana, nici macar cu apa.
Tag-uri: egiptul antic, comert, referat |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 03 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :