Statistics:
Visits: 2,998 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
1
Fame Riser
|
|||||||||||
Menes, conducatorul Egiptului
Q: | Intreaba despre Menes, conducatorul Egiptului |
In ziua în care Menés şi-a adăugat „coroana" roşie, ce însemna puterea asupra Egiptului de Jos, la cea albă (Egiptul de Sus), cele două tradiţionale zone egiptene deveniseră, pentru milenii, un singur stat ce avea să domine, exceptand unele perioade, Orientul antic. Se întampla prin anul 3000 î.e.n. (după alte cronologii, 3300) şi actul, urmare a unor îndelungate lupte între Egiptul de Sus (capitala la Nekhen - Hierakonpolis) şi Egiptul de Jos (capitala la Buto), nu era decit o repetare a unor modificări anterioare, însă provizorii.
Numele Egipt, scris în vechea egipteană Ilef-ka-Ptah, vine de Iu pronunţarea babiloniană a acestuia: (H)E-ku-Pt(ah), căci vechii egipteni îşi numeau ţara Kemi sau Hemi (= Neagră), după culoarea închisă a solului, iar pe ei înşişi „hainiţi". Vechii egipteni făceau parte din populaţiile semilo-hamite, limba lor - din aceeaşi familie. Statul egiptean unificat se învecina la sud cu Etiopia sau Nubia, locuită de negrii cuşiţi (deosebiţi de, etiopienii de azi), cu Somalia şi Eritreea, Identificate cu menţionata în izvoarele egiptene Ţara Punt, locuită de negri şi pigmei, la vest cu libienii (actualii berberi şi tuaregi sunt descendenţii acelor libioni), iar la nord-est cu triburile semite. Teritoriul Egiptului antic, în special Valea Nilului, a fost locuit din cele mai vechi timpuri şi varsta pietrei şlefuite începe prin anul 10.000 î.e.n.; în eneolitic (5000 î.e.n.) cele două zone de civilizaţie, de Sus şi de Jos, erau conturate, iar sclavia a apărut în vremea afirmării dominaţiei Egiptului de Sus asupra Egiptului de Jos
Egiptul, la acea dată, se afla într-un stadiu avansat de civilizaţie, cunoştea scrierea hieroglifică (cristalizată chiar în acea vreme), calendarul era evoluat (12 luni a 30 de zile, plus o corecţie de 5 zile complementare), folosea sistemul numeric zecimal, avea un panteon destul de încărcat (triada zeilor „centrali": Osiris - împăratul şi judecătorul morţilor, Isis - soţia acestuia, protectoarea fecundităţii şi fertilităţii, Horus - fiul lor, protectorul regilor; se adaugă zei locali, între care Ra, adorat de Heliopolis, Ptâh la Memphis, Amon la Theba, Soth, fratele rău al lui Osiris, adorat în Egiptul de Jos), sistemul de irigaţii suporta manifeste tendinţe de centralizare. Menés, care şi-a luat, ca toţi înaintaşii săi, ca şi o bună parte din urmaşi, numele lui Horus (regii egipteni, numiţi faraoni - „casă mare" , purtau un prim nume adoptat de la Horus şi un al doilea, zis şi numele personal, cum este Menos), a fost identificat cu Horus-Narmer, Horus-Luptatorul.
Menes-Narmer a întemeiat prima dinastie, numita ca şi a doua, thinită, de la oraşul Thinis, din Egiptul de Sus (in apropierea cunoscutului Abydos), de unde erau originari faraonii acestor dinastii. Dinastiile thinite (intre 3000-2778 î.e.n.) au domnit în epoca aşa-numitului regat Timpuriu şi au avut capitala la Thinis.
Egiptul, după listele cronologice regale ale lui Manethon (anii 300 î.e.n.), a cunoscut următoarele perioade: Regatul Timpuriu (3000 sau 3300—2780 î.e.n.), cuprinzand dinastiile I şi II; Regatul Vechi (2780—2160 î.e.n.) cuprinzînd dinastiile III—VIII; Regatul Mijlociu ¡2160—1567 î.e.n.), cuprinzand dinastiile IX—XVII; Regatul Nou, cu două perioade, prima cuprinzînd dinastiile XVIII—XX (1567-1085 î.c.n.) şi a doua, dinastiile XXI-XXlV (1085-715 î.e.n Regatul Tirziu, cuprinzand dinastiile XXV-XXX (715-330 î.e.n. După 330 î.e.n., data cuceririi de către Alexandru cel Mare, urmează perioada macedoneană-lagidă, pană în anul 30 î.e.n., cand Egiptul devine provincie a Imperiului roman (30 î.e.n. -392 e.n.) Apoi este încorporat la Imperiul bizantin pană la 641, cand este cucerit de arabi.
Menes-Narmer şi urmaşii săi tihniţi au dus o politică de ,centralizare a administraţiei şi a religiei. Au fost create 10 de regiuni administrative (nome, conduse de nomarhi). Pili vremea lor datează primele morminte dreptunghiulare, pure dovedesc un avansat cult al morţilor. Sclavia, datată interior, era dezvoltată mai ales pe seama prizonierilor de razboi, iar lucrarea metalelor, în special aurul, arama şi bronzul, consacrase vechile centre urbane Badari, în Egiptul di Sus, Negadah, langă Luxor, tot în Egiptul de Sus, Merimde, în Egiptul de Jos. Tot lui Menés i se atribuie întemeierea celebrului oraş Memphis (= Zidul Alb), din Egiptul De Jos.
Numele Egipt, scris în vechea egipteană Ilef-ka-Ptah, vine de Iu pronunţarea babiloniană a acestuia: (H)E-ku-Pt(ah), căci vechii egipteni îşi numeau ţara Kemi sau Hemi (= Neagră), după culoarea închisă a solului, iar pe ei înşişi „hainiţi". Vechii egipteni făceau parte din populaţiile semilo-hamite, limba lor - din aceeaşi familie. Statul egiptean unificat se învecina la sud cu Etiopia sau Nubia, locuită de negrii cuşiţi (deosebiţi de, etiopienii de azi), cu Somalia şi Eritreea, Identificate cu menţionata în izvoarele egiptene Ţara Punt, locuită de negri şi pigmei, la vest cu libienii (actualii berberi şi tuaregi sunt descendenţii acelor libioni), iar la nord-est cu triburile semite. Teritoriul Egiptului antic, în special Valea Nilului, a fost locuit din cele mai vechi timpuri şi varsta pietrei şlefuite începe prin anul 10.000 î.e.n.; în eneolitic (5000 î.e.n.) cele două zone de civilizaţie, de Sus şi de Jos, erau conturate, iar sclavia a apărut în vremea afirmării dominaţiei Egiptului de Sus asupra Egiptului de Jos
Egiptul, la acea dată, se afla într-un stadiu avansat de civilizaţie, cunoştea scrierea hieroglifică (cristalizată chiar în acea vreme), calendarul era evoluat (12 luni a 30 de zile, plus o corecţie de 5 zile complementare), folosea sistemul numeric zecimal, avea un panteon destul de încărcat (triada zeilor „centrali": Osiris - împăratul şi judecătorul morţilor, Isis - soţia acestuia, protectoarea fecundităţii şi fertilităţii, Horus - fiul lor, protectorul regilor; se adaugă zei locali, între care Ra, adorat de Heliopolis, Ptâh la Memphis, Amon la Theba, Soth, fratele rău al lui Osiris, adorat în Egiptul de Jos), sistemul de irigaţii suporta manifeste tendinţe de centralizare. Menés, care şi-a luat, ca toţi înaintaşii săi, ca şi o bună parte din urmaşi, numele lui Horus (regii egipteni, numiţi faraoni - „casă mare" , purtau un prim nume adoptat de la Horus şi un al doilea, zis şi numele personal, cum este Menos), a fost identificat cu Horus-Narmer, Horus-Luptatorul.
Menes-Narmer a întemeiat prima dinastie, numita ca şi a doua, thinită, de la oraşul Thinis, din Egiptul de Sus (in apropierea cunoscutului Abydos), de unde erau originari faraonii acestor dinastii. Dinastiile thinite (intre 3000-2778 î.e.n.) au domnit în epoca aşa-numitului regat Timpuriu şi au avut capitala la Thinis.
Egiptul, după listele cronologice regale ale lui Manethon (anii 300 î.e.n.), a cunoscut următoarele perioade: Regatul Timpuriu (3000 sau 3300—2780 î.e.n.), cuprinzand dinastiile I şi II; Regatul Vechi (2780—2160 î.e.n.) cuprinzînd dinastiile III—VIII; Regatul Mijlociu ¡2160—1567 î.e.n.), cuprinzand dinastiile IX—XVII; Regatul Nou, cu două perioade, prima cuprinzînd dinastiile XVIII—XX (1567-1085 î.c.n.) şi a doua, dinastiile XXI-XXlV (1085-715 î.e.n Regatul Tirziu, cuprinzand dinastiile XXV-XXX (715-330 î.e.n. După 330 î.e.n., data cuceririi de către Alexandru cel Mare, urmează perioada macedoneană-lagidă, pană în anul 30 î.e.n., cand Egiptul devine provincie a Imperiului roman (30 î.e.n. -392 e.n.) Apoi este încorporat la Imperiul bizantin pană la 641, cand este cucerit de arabi.
Menes-Narmer şi urmaşii săi tihniţi au dus o politică de ,centralizare a administraţiei şi a religiei. Au fost create 10 de regiuni administrative (nome, conduse de nomarhi). Pili vremea lor datează primele morminte dreptunghiulare, pure dovedesc un avansat cult al morţilor. Sclavia, datată interior, era dezvoltată mai ales pe seama prizonierilor de razboi, iar lucrarea metalelor, în special aurul, arama şi bronzul, consacrase vechile centre urbane Badari, în Egiptul di Sus, Negadah, langă Luxor, tot în Egiptul de Sus, Merimde, în Egiptul de Jos. Tot lui Menés i se atribuie întemeierea celebrului oraş Memphis (= Zidul Alb), din Egiptul De Jos.
Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati |
- Familia Lui Andi Moisescu (6084 visits)
- Faima - Avantaje si Dezavantaje (5259 visits)
- Relatia Veronicai Micle cu Mihai Eminescu (5166 visits)
- Familia Lui Mihai Eminescu (4660 visits)
- Copilaria Lui Andi Moisescu (3688 visits)
- Reformele lui Constantin cel Mare (3196 visits)
- Faraonul egiptean Keops (2997 visits)
- Viata lui Florin Salam (2955 visits)
- Fascinanta Copilarie A Lui Cabral Ibacka (2911 visits)
- Familia Ruxandrei Hurezeanu (2884 visits)
- Clistene, reformatorul grec (2674 visits)
- Pompei, Crassus si Caesar-primul triumvirat roman (2657 visits)
- Viata Sentimentala A Lui Nicolae Guta (2466 visits)
- Reforma militara a lui Caius Marius (2454 visits)
- Catalin Maruta: Biografie Si Cariera (2377 visits)
- Madalina Manole Ducea O Viata Fericita
- Evolutia Cantaretei Madalina Manole
- Sfarsitul vietii lui Tiberius Sempronius Gracchus
- Drumul Keirei Knightley catre succes
- Hiram I, conducatorul fenicienilor
- Filip al II-lea Macedoneanul si Razboiul Sacru
- Bataliile purtate de Filip al II-lea Macedoneanul
- Madalina Manole Ducea O Viata Fericita
- Evolutia Cantaretei Madalina Manole
- Sfarsitul vietii lui Tiberius Sempronius Gracchus
- Drumul Keirei Knightley catre succes
- Hiram I, conducatorul fenicienilor
- Filip al II-lea Macedoneanul si Razboiul Sacru
- Bataliile purtate de Filip al II-lea Macedoneanul
Categorie: Celebritati - ( Celebritati - Archiva)
Data Adaugarii: 06 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :