FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 227
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Criza de identitate a democratiei in Romania

Tag-uri Populare


educatie   scoala   familie   educare   societate   copii   integrare   democratie   elevi   gradinita   rromi   profesori   invatamant   incluziune   parinti   comportament   egalitate   prescolari   educatoare   dezvoltare   nevoi speciale   discriminare   comunitate   dizabilitati   moral-civica   minoritati   tigani   marginalizare   drepturi   formare   copii cu ces   personalitate   cultura   deficiente   libertate   violenta  

All Tags

Famous Forum

 

Criza de identitate a democratiei in Romania

 Q:   Intreaba despre Criza de identitate a democratiei in Romania       
Criza de identitate a democratiei in Romania Cuvântul „democraţie” a ajuns să fie unul din cuvintele cele mai frecvente în dialogurile noastre. Astfel, deposedat de sensurile lui esenţiale, este vehiculat din abundenţă chiar din pricina avantajelor conţinutului său incert.

Democraţia română traversează o criză de identitate, uneori apare ca un simplu bonus oferit pentru supravieţuirea societăţii în lumea contemporană, înţelesul ei oscilând între interpretările cu pronunţat caracter personal al unora şi racordările artificiale ale altora la modele de import.

Pornind de la această definiţie şi analizând cerinţele şi condiţiile unei vieţi democratice am putea spune că pentru a se ajunge la progres şi la o democraţie autentică este deosebit de important modul în care ne creştem şi educ m copiii, pentru că de ei depinde ziua de mâine, lumea de mâine care poate fi o lume a progresului, concordiei sau una măcinată de ură şi conflicte.

După părerea lui M. MILLS, educaţia din epoca modernă este un factor important de mobilitate socială la care trebuie să aibă acces noile generaţii.

Deoarece copiii sunt viitorul există preocuparea din partea adulţilor de a identifica soluţii pentru ca toţi copiii să aibă acces la educaţie şi să participe la viaţa socială, să se integreze în societate, acesta fiind un drept al tuturor copiilor, dar totodată o obligaţie a tuturor adulţilor .

Lumea în care se dezvoltă copiii de azi este destul de complexă şi contradictorie, problemele apărute necesitând răspunsuri rapide şi cât mai flexibile. De aceea, generaţia tânără se cere pregătită, atât pentru a înţelege schimbările apărute în permanenţă, cât şi pentru a le stăpâni, aceasta pentru că, copiii vor fi agenţii schimbării iar evoluţia va depinde de soluţiile cât mai adaptate şi dinamice pe care le vor lua.

Omul viitorului este cel care formulează şi adresează întrebări, iar educaţia - ca transmitere de fapte culturale - devine o limitare a posibilităţilor de orientare şi, de aceea se pune accent pe educaţie ca o construcţie permanentă în care centrală este atitudinea creatoare şi unică, proprie fiecărui individ. Deşi educaţia începe în familie, va începe urcuşul spre „desăvârşire” abia atunci când copilul păşeşte într-o instituţie acreditată şi specializată – grădiniţă, şcoală – unde sub conducerea şi îndrumarea cadrelor specializate începe pregătirea copilului pentru a deveni „cetăţeanul de mâine”.

Educaţia moral-civică corespunde necesităţii de a le forma copiilor o conduită civică bazată pe cunoaşterea cotidiană a regulilor vieţii sociale, democratice într-un stat de drept. Educaţia moral civică urmăreşte iniţierea copiilor în practicarea unui comportament activ, responsabil, capabil de toleranţă şi respect faţă de sine şi faţă de ceilalţi, conştient de drepturi şi de datorii, liber şi deschis spre alte culturi.

Prin morală se înţelege, în mod curent, un ansamblu de norme, reguli şi precepte, deprinderi şi obiceiuri, mentalităţi, sentimente şi trăiri, valori, idealuri şi scopuri care călăuzesc omul în viaţa personală şi socială. Ea se prezintă ca un sistem de deprinderi, sentimente şi convingeri de comportare, sedimentate prin tradiţie în norme şi precepte de conduită ale comunităţilor umane şi ale individului. Educaţia morală urmăreşte să formeze şi să dezvolte calităţi şi însuşiri pentru ca, pe baza lor, individul să se poată integra în grupul social şi să poată duce o viaţă socială normală. În general, prin educaţia morală se urmăreşte formarea individului pentru a face bine şi a-l promova, realizarea echilibrului interior, generat şi consolidat de respectarea cotidiană a normelor şi principiilor morale. Ca formă a conştiinţei sociale, morala cuprinde următoarele trei elemente:

a) – valori morale – reprezentând comportări, acţiuni, fapte cărora li se oferă, pe plan social, o apreciere pozitivă, în sensul că ele coincid cu concepţiile provenite din societatea respectivă, cu privire la ceea ce este bine, echitabil, folositor societăţii, membrilor ei (bunătate, cinste, hărnicie, datorie, libertate, cumpătare, omenie, onestitate , iubire, prietenie, respect reciproc, demnitate);

b) – norme, precepte şi reguli morale. Ele s-au impus sub formă de coduri morale.

c) – afectivitatea morală sau sensibilitatea morală (patriotismul, altruismul, compasiunea, respectul, spiritul de disciplină).

Educaţia civică urmăreşte, în esenţă, cultivarea unor raporturi corecte între stat, organele şi instituţiile sale şi individ, intre indivizi, ca cetăţeni ai unei societăţi bazată pe legi şi reglementări, pe norme şi reguli care asigură convieţuirea, liniştea şi eficienţa tuturor activităţilor ce se desfăşoară, pentru ca fiecare individ şi societatea, în ansamblu să poată exista şi să se dezvolte.

Educaţia civică este mai mult circumscrisă unei anumite societăţi, unui anumit grup social determinat istoric şi geografic; educaţia morală vizează aspecte mai generale, universal valabile.

Metodele de educaţie morală şi civică sunt aceleaşi. Ele presupun cultivarea unor virtuţi comune ca: hărnicia, stăpânirea de sine, spiritul de abnegaţie, înfrânarea egoismului, ajutorul reciproc, cinstea, probitatea, punctualitatea.

Atât educaţia morală cât şi a civică urmăreşte să realizeze o disciplină liberă sau o realitate disciplinară dar nu poate fi admisă libertatea fără respectul unor principii, al unor norme la care s-a aderat conştient. Atât în educaţia civică, cât şi în cea morală trebuie armonizate două cerinţe: a disciplinei şi a adeziunii la ordinea necesară bunei convieţuiri şi a dorinţei de libertate a individului.

În scopul formării copiilor potrivit exigenţelor societăţii civile, democratice, al integrării lor fireşti în viaţa socială, aceştia vor fi sensibilizaţi, ajutaţi să înţeleagă necesitatea respectării normelor, antrenaţi în exersarea şi practicarea unor norme elementare de conduită, contribuind, astfel, la formarea propriilor valenţe ale EU-lui. În acest sens, prin activităţile de educaţie moral- civică, copiii sunt îndrumaţi şi ajutaţi:
- să înţeleagă sensul şi semnificaţia normelor şi a valorilor morale;
- să sesizeze semnificaţia unor exigenţe, necesitatea respectării regulilor şi a normelor;
- să analizeze fapte şi împliniri de viaţă reale şi posibile, în spiritul normelor şi valorilor morale acceptate în societate;
- să aprecieze obiectiv conduita proprie şi a celorlalţi, potrivit unor imperative morale;
- să accepte norme, valori, principii etice şi să respecte regulile elementare de convieţuire socială;
- să înţeleagă notele esenţiale ale unor trăsături de voinţă necesare în activitatea lor, ca: perseverenţa, consecvenţa, iniţiativa, curajul şi să asigure concordanţa între vorbe şi fapte.
- să aprobe fapte, acţiuni proprii şi ale colegilor care sunt în concordanţă cu normele morale şi civice;
- să dorească să urmeze modele percepute în grupul de copii, în familie, în literatură
- să manifeste atitudine de respingere şi dezaprobare faţă de fapte şi comportamente ce dovedesc necinste, agresivitate, lipsă de respect faţă de cei din jur, lene, dezordine, indisciplină.
- să exerseze şi să-şi formeze deprinderi şi obişnuinţe morale: deprinderea de a saluta, punctualitatea, respectarea semenilor, respectarea unui regim zilnic de muncă, odihnă;
- să dovedească sentimentul de colegialitate, de prietenie, al datoriei şi răspunderii, al respectului, al umanismului, al dragostei şi atitudinii pozitive faţă de muncă şi faţă de patrie;
- să-şi adapteze comportamentul faţă de sine, faţă de alţii (copii şi adulţi), faţă de mediu (social şi natural), în împrejurări şi locuri variate;
- să ţină seama de opiniile celor din jur şi să aplice criterii elementare de apreciere a conduitei altora şi de autoapreciere;
- să manifeste grijă, interes şi să participe activ la protejarea mediului ambiant natural.
Referinte :
1. Boudon Raymond, Besnard Philippe, Dicţionar de sociologie, Ed. Academiei, Bucureşti 1996
2. Tudor, Marius, Democraţia la pachet
Elita politică în România postcomunistă, Ed. Campania Bucureşti, 2002
3. Tudor, Dumitru, Educaţie Democratică, Bucureşti, 2004
sursa imaginii : freeschoolclipart.com


Tag-uri: democratie, identitate, criza, romania, drepturi, nediscriminare, societate



Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 04 December '07


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :