Legislatia din Romania, indeosebi CODUL FAMILIEI, dar si LEGEA INVATAMANTULUI statueaza drepturile, indatoririle si functiile familiei in conformitate cu DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI, cu cerintele societatii civile, democratice si ale statului de drept.

Cresterea copiilor constituie pentru parinti nu numai o datorie fata de copii, dar si o sarcina cetateneasca. Parintii au obligatia de a creste copiii in asa fel incat sa le asigure sanatatea, dezvoltarea fizia si educarea,instruirea si pregatirea profesionala potrivit cu aptitudinile pe care le au si in conformitate cu cerintele societatii.

Familia constituie un rezervor de modele pe care le ofera copiilor,inlesnind inserarea lor in cultura societatii.

In functie de rezonantele afective si comportamentele pe care le creeaza in personalitatea copilului,exista cateva tipuri de familii si de copii:
1. Familia cu parinti ostili,autoritari si brutali

Copiii din aceste familii sunt nevrotici,timizi,cu tendinte de autopedepsire, lipsa de incredere in altii,sociabilitate redusa.

O astfel de familie trebuie sa accepte ca si copilul poate lua decizii:

- sa realizeze ca-si poate rani copilul prin felul cum comanda;
- sa accepte ca un copil nu poate avea ritmul de lucru al unui adult;
- sa petreaca mai mult timp cu copilul;
- sa accepte si sa recunoasca cand el insusi greseste;
- sa invete sa se bucure de ai sai;
2. Familia cu parinti ostili si neglijenti in controlul conduitei copilului

Copiii care apartin acestor familii au conduite dezordonate care, de cele mai multe ori, conduc la delincventa juvenila,sunt agresivi.

Acesti parinti sunt dezordonati, impulsivi, cu accese arbitrare de disciplinare a copiilor.

Acesti parinti trebuie sa accepte ca nimeni nu poate sa fie perfect si sa accepte copilul asa cum este;

- sa incurajeze copilul sa-si exprime gandurile,trairile,dificultatile cu care se confrunta;
- sa-l asculte pe copil,sa nu transforme conersatia intr-un interogatoriu;
- sa-si exprime criticile intr-o maniera constructiva;

3. Familia cu atitudine calda,de acceptare si intelegere din partea parintilor,dar cu control lejer si neglijent

Copiii din aceste familii sunt dezordonati,necompetitivi,neadaptati din punct de vedere social,depind prea mult de parinti,sunt neprietenosi si se maturizeaza mai greu.

Parintii acestora au tendinta de a vedea doar aspectele pozitive ale copilului;
- pot fi manipulati de catre copii;
- au incredere in copil si accepta ceea ce-i spune fara sa-i puna intrebari legate de anumite situatii;
- din teama de a nu fi placut de copil,devine autoritar;

4. Familia cu atitudine calda,in care parintii acorda autonomie copilului,dar exercita un control echilibrat asupra lui

Acesti copii au incredere in ei,in semeni si in societate,sunt responsabili si usor adaptabili in societate.

Aceste familii asigura copilului securitate:
- este deosebit de sensibila la nevoile copilului;
- se sacrifica pentru copil;
- are in vedere responsabilitatea copilului si-l invata cum sa faca fata singur diverselor situatii;
- accepta ca si copilul se maturizeaza si are nevoie de independenta.

Familia, ca nucleu fundamental al societatii indeplineste un sistem de functii, printre care cele mai importante sunt:

1. Functia biologica
Da nastere copiilor. Se rezolva prin familie problema demografica.

2. Functia economica
Produce bunurile materiale. Statul isi mentine si el anumite elemente ale functiei economice, contribuind la asigurarea educatiei, a sanatatii si a protectiei sociale ale familiei.

3. Functia sociala

Asigura cresterea copiilor. Familia contribuie la socializarea copiilor,dezvoltand relatii de intelegere, de cooperare, respect si ajutor reciproc, de rezolvare in comun a o serie de trebuinte materiale, spirituale, sociale.

4. Functia culturala

Asigura instruirea copiilor.

5. Functia educativa
Asigura educatia copiilor.

Mediul educogen familial are influente deosebit de puternice asupra formarii personalitatii copilului, a comportamentului lui, care isi mentin forta educativa toata viata.

Ca si functia culturala, functia educativa are ca finalitate integrarea eficienta a individului in societate si urmareste crearea de individualitati bine pregatite, care sa aduca o contributie maxima la transformarea si progresul societatii.

Obiectivul principal al actiunii educative este formarea personalitaii copilului, care este urmarit atat in familie cat si in scoala, astfel sarcinile scolii cat si ale familiei in materie de educatie si instructie se impletesc si se sprijina reciproc.

Scoala trebuie sa aiba contacte cu toate institutiile sociale interesate de domeniul educatiei copilului de varsta scolara si sa stabileasca relatii de cooperare si colaborare in baza unor parteneriate educationale.

Aceste institutii pot fi:

-Familia
-Medicul scolii sau medicul de familie
-Biserica
-Primaria
-Biblioteca
-Politia
-Cluburi sportive
-O.N.G-uri.

Abandonarea sau diminuarea functiei educative constituie cauza neimplinirii copiilor, a aparitiei si amplificarii delincventei juvenile, a tuturor deviatiilor si infractiunilor savarsite de copii.

Indeplinirea cu succes a functiilor familiei implica respectarea unui sistem de cerinte.

Desi parintii nu sunt calificati pentru activitatea de instruire trebuie sa stie ca zestrea nativa a copiilor se dezvolta in mediul fizic activ si in mediul social propice.

O schimbare in mediu poate conduce la schimbari nu numai in continutul a ceea ce invata,dar si in capacitatea sa de a invata. Capacitatea de invatare a copilului urmeaza curba activa a mediului.

Inteligenta,activitatea si aptitudinile unui copil sunt o reflectare a mediului sau si a dascalilor sai.

Invatarea,care este un exercitiu complex,trebuie sa se faca progresiv.De aceea trebuie sa se tina seama de rezistenta copilului.Cand i se cere unui copil sa invete,i se cere sa renunte la raspunsurile pe care le stie si sa experimenteze noi raspunsuri.

Copilul trebuie stimulat in permanenta,pentru a-l ajuta sa se acomodeze cu situatia „de a invata” si de a depasi cu bine aceasta sarcina care nu ii convine. Copilul nu poate discerne asupra a ceea ce poate invata si nici asupra momentului potrivit pentru a o face.

De aceea, parintii au un rol foarte important.

- Sa fie calauza,sa ofere sprijin moral si material;
- Sa-si asculte copilul incercand sa se transpunsa in situatia acestuia;
- Sa se intereseze de problemele copilului,dar nu pentru a critica ci pentru a descoperi ceea ce este util;
- Sa fie cat mai flexbili,dispusi sa-si modifice opiniile,deoarece copilul poate detine informatii si experimente pe care ei nu le au;
- Sa evite conflictele atunci cand copilul nu este de aceeasi parere si exprima aceasta in mod vehement;
- Sa se gandeasca mereu la efectele oricarei reactii;
- Sa ofere intotdeauna variante de gandire si actiune;
- Sa determine raspunsul cel mai apropiat de capacitatea de intelegere si asteptarile copilului;
- Sa-l invete pe copil reguli eficace pentru relatiile interpersonale din cadrul familiei si din afara acesteia;
- Sa fie consecventi,dar iubitori in educatia propriului copil;
- Sa-l ajute pe copil sa-si formeze o parere pozitiva,dar realista despre sine insusi.Sa-i dea copilului intotdeauna impresia ca este inteligent si poate sa se autodepaseasca;
- sa ajute copilul sa se dezvolte pe plan fizic,ca si pe cel intelectual;
-Sa-si arate solidaritatea fata de copil, dar sa nu se identifice cu acesta sufocand-ul, incercand sa-l stapaneasca. Daca copilul va fi pedepsit pentru orice greseala,va deveni nesigur pe sine si un nefericit.

Familia trebuie sa-i creeze copilului un mediu inconjurator activ si realist in care acesta invata cine este, care ii este rolul, simte ca este iubit, ca are drepturi si indatoriri; care il doteaza cu instrumente fizice si intelectuale, de care are nevoie pentru a se impune in viata.

In cadrul abordarilor contemporane ale fenomenului educational se impune tot mai mult implicarea invatatorului in relatiile de cooperare cu parintii copiilor si cu ceilalti factori sociali interesati de educatie.

Rolul invatatorului nu trebuie sa se reduca doar la educatia la catedra,ci presupune o activitate de acest gen in fiecare relatie cu elevii si familiile acestora , desfasurand o munca de indrumare si de conducere.

O relatie eficienta invatator – parinte presupune, printe altele ,o ascultare activa, implicarea familiei in actiunile extrascolare ale clasei, informari reciproce cu privire la evolutia copilului, cultivarea si practicarea tolerantei fata de un punct de vedere diferit .

Comunicarea invatatorului cu familia se poate face prin:

* Activitati de informare si consiliere a parintilor ,care pot fi zilnice ,dupa orele de curs;
* Vizite la domiciliul elevilor de cate ori este nevoie;
* Lectoratele cu parintii –lunar;
*Adunari comune parinti-elevi;
* Intruniri ale comitetului de parinti pe clasa;
* Comunicarea prin posta (scrisori de instiintare cu antetul scolii)sau prin posta electronica;
* Comunicarea prin telefon;

In functie de categoria in care se inregistreaza parintii elevului:INTERESATI sau DEZINTERESATI de tot ceea ce se intampla cu propriul lor copil; COOPERANTI, PARTIAL COOPERANTI, NECOOPERANTI cu scoala, invatatorul isi fixeaza si organizeaza diverse activitati.
* Initiaza si mentine o legatura stransa cu familia elevului si poarta un dialog deschis si sincer, extins in afara orelor de curs prin convorbiri telefonice ,scrisori.
* Planifica din timp tematica sedintelor si lectoratelor cu parintii;
* Invita parintii la activitatile consiliului clasei, dar si profesorii clasei la sedintele cu parintii;
* In cazul elevilor problema se implica activ in procesul de educare al familiei ,ea reprenzentand de cele mai multe ori sursa atitudinilor gresite ale copiilor.

Familia trebuie convinsa ca numai acordand timp si atentie copilului va putea sa-l ajute sa depaseasca dificultatile aparute .

* Incearca stabilirea unei legaturi recipoce apropiate si permanente cu parintii pentru ca acestia din proprie initiativa sa contacteze invatatorul pentru a se interesa de situatia scolara a elevului sau evenimente aparute in viata acestuia .

Parintii sunt atrasi sa participe alaturi de invatator si de copii la activitati extrascolare:

* Amenajarea mediului educational (sala de clasa ,sala de sport ,cabinete,holuri)
* Ingrjirea mediului inconjurator apropiat(curtea scolii,parcul scolii);
* Serbarile scolare;
* Vizite la muzee, expozitii;
* Excursii si vizite organizate in oras sau in afara orasului;
* Vizionarea de film, spectacole;
* Insotirea elevilor la concursuri scolare, festivaluri artistice;
* Simpozioane, seminarii, avand ca tema relatiile scoala-familie, familie-elev, rolul educativ al familiei si al scolii;
_{sursa imaginii : freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: cresterea copiilor, sarcina, cetateni, familie, lege, parinti

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 22 January '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---