Motto: "Nici unul dintre noi nu este la fel de isteţ ca noi toţi la un loc"

PARTEA I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE
Cine sunt copiii cu CES?

CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE (CES) – desemnează necesităţi care solicită o educaţie adaptată particularităţilor individuale şi /sau caracteristice unei deficienţe (ori tulburări de învăţare), precum şi o intervenţie specifică, prin reabilitare/ recuperare corespunzătoare. CES desemnează un “continuum” al problemelor speciale în educaţie, de la deficienţele grave şi profunde la dificultăţile/ tulburările uşoare de învăţare.

Registrul acestora în accepţia UNESCO cuprinde:

• dificultăţi (dizabilităţi) de învăţare;
• întârziere mintală/ dificultăţi severe de învăţar e;
• tulburări (dezordini) de limbaj;
• dizabilităţi fizice/ motorii;
• deficienţe vizuale;
• deficienţe auditive;
• tulburări emoţionale şi de comportament (UNESCO, 1995)

Dificultăţile/ tulburările de învăţare- formulă terminologică cu două sensuri de bază:

 sensul iniţial şi cel mai răspândit în lume la ora actuală: “dificultăţi specifice de învăţare”, care se referă la tulburări cu dominantă psihomotorie, psihoafectivă (fără deviaţii semnificative ale comportamentului), la ritmul lent de învăţare şi sau intelectul liminar, la tuburările instrumentale (deficienţe minore de ordin perceptiv ori cognitiv)etc., tulburări care survin pe fondul unei relative integrităţi psiho-fizice a copilului;

 un sens mai larg, care încearcă relativizarea (şi într-un fel estomparea) utilizării unor termeni care pot traumatiza şi stigmatiza (deficienţa, incapacitatea, handicapul) încercând relevarea consecinţelor acestora asupra învăţării şi deci, convertirea lor în limbaj psihopedagogic;

Cauzele apariţiei cerinţelor educative speciale :

În general copiii cu cerinţe educative speciale sunt cei care sunt orientaţi spre eşecul şcolar. Cauzele cu frecvenţa statistică cea mai înaltă, au fost grupate după natura lor în mai multe categorii:

1. cauze anatomo- fiziologice se referă la: tulburările somatice, neurologice şi endocrine, deficienţe senzoriale uşoare. Cauzele de ordin psihic se exprimă prin registrul insuficienţelor elaborări intelectuale, inteligenţă la limită sau sub limită, tulburări de comportament.

2. cauze de ordin social-familial pot fi subgrupate astfel:

• cauze generate de structura restrânsă şi lărgită a cadrului familial (un singur părinte, fără părinţi etc.)
• relaţii intrafamiliale negative ( atmosferă tensionată între părinţi, între părinţi şi copii)
• tare psihocomportamentale (alcoolism, certuri, minciună, hoţie, promiscuitate etc.)
• insuficienţe material-financiare şi de habitat (spaţiu de locuinţă restrâns, etc)
• nivel cultural coborât
• stilul de raportare a membrilor familiei la copil (tolerant, excesiv de tolerant, indiferent, autoritar, excesiv de autoritar)
• nivelul coborât de comunicare umană intrafamilială

3. cauze de ordin pedagogic vizează toate componentele câmpului educaţional, de la politica învăţământului, la deficienţele de pregătire profesională, formele de organizare a procesului instructiv-educativ, proiectarea curriculară, relaţiile educator-elev, articularea demersurilor educative de tip formal, nonformal şi informal, natura şi gradul de implicare a familiei şi a comunităţii locale în viaţa şcolii.

Ce este ŞCOALA INCLUZIVĂ?

Şcoala încluzivă reprezintă o extindere a scopului şi a organizării şcolii obişnuite pentru a putea răspunde unei mari diversităţi de copii- în speţă copii marginalizaţi, defavorizaţi şi / sau excluşi de la educaţie.

“Educaţia incluzivă presupune un proces permanent de îmbunătăţire a instituţiei şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de învăţământ a tuturor elevilor din cadrul unei comunităţi” (MEN & UNICEF, 1999)

Expresia relevă o concepţie ecologică şi interactivă asupra dificultăţilor de învăţare şi evidenţiază faptul că schimbările organizaţionale şi metodologice realizate în şcoli ca reacţie la dificultăţile de învăţare ale unor copii pot conduce la ameliorarea predării pentru toţi copiii.

În Declaraţia de la Salamanca se spune că “şcoala obişnuită, cu orientare incluzivă reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare, un mijloc care creează comunităţi primitoare, construiesc o societate incluzivă şi oferă educaţie pentru toţi”.

In evoluţia şcolarizării copiilor cu cerinţe speciale sunt necesare parcurgerea unor etape:

• Recunoaşterea faptului că există copii care au nevoie de servicii şi sprijin special
• Recunoaşterea de către societate a responsabilităţilor faţă de aceşti copii
• Integrarea treptată din şcolile speciale în şcolile normale
• Recunoaşterea drepturilor la educaţie a copiilor

PARTEA a II- a. ÎNVĂŢAREA ÎN MEDIUL INCLUZIV

TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE

Pentru valorizarea cât mai eficientă a potenţialului creator al fiecărui copil, trebuie ca fiecare cadru didactic să identifice acel set de abilităţi, talente pe care Gardner le numeşte “inteligenţe”. Toţi indivizii posedă fiecare din cele 8 tipuri de inteligenţe într-o anumită măsură. La nivel individual ele apar în combinaţii, fiecare individ fiind de fapt ,, o colecţie de inteligenţe”. Şi pentru că indivizii au profiluri de inteligenţă diferite, şcoala trebuie să conceapă o educaţie care să maximalizeze potenţialul intelectual al fiecăruia. Un element esenţial în aplicarea teoriei inteligenţelor multiple la clasă este cunoaşterea profilului de inteligenţă al elevilor.

Pentru a argumenta cele afirmate, voi exemplifica o serie de sarcini didactice care stimulează dezvoltarea inteligenţelor multiple ale fiecărui copil şi care permit valorizarea tuturor elevilor inclusiv a elevilor cu CES, oferindu-le acestora şansa de a avea satisfacţia propriei reuşite.

 La disciplina limba şi literatura română – clasa a II-a în cadrul lecţiei “Cuza Vodă şi sultanul” am administrat următoarele sarcini cu conţinut specific fiecărei grupe corespunzătoare celor 8 tipuri de inteligenţe.
• Inteligenţa verbal-lingvistică
Sarcină de lucru: Aşează propoziţiile în ordinea desfăşurării întâmplărilor;
completează ciorchinele cu însuşiri ale domnitorului Al. Ioan Cuza.
• Inteligenţa logico-matematică
Sarcină de lucru: Numără nasturii de la hainele tuturor persoanelor din imaginea
din manual. Compune o problemă pornind de la acea imagine.
• Inteligenţa corporal-kinestezică
Sarcină de lucru: Joc de rol: Interpretaţi rolurile sultanului şi ale domnitorului Cuza.
• Inteligenţa muzical- ritmică
Sarcină de lucru: Interpretaţi cântecul „Hora Unirii” făcând mişcările sugerate de
versuri (dansând).
• Inteligenţa spaţial-vizuală
Sarcină de lucru: Identificaţi pe hartă drumul parcurs de Cuza Vodă până la sultan.
• Inteligenţa intrapersonală:
Sarcina de lucru: Imaginaţi-vă că sunteţi domnitorul Principatelor Unite. Ce aţi vrea să-i spuneţi sultanului?
• Inteligenţa interpersonală.
Sarcină de lucru: Joc de rol: Mimaţi întâlnirea dintre sultan şi Cuza.

METODE ACTIV PARTICIPATIVE DE LUCRU ÎN GRUP

Metodele activ-participative sunt menite să formeze la elevi deprinderi de muncă în echipă şi facilitează învăţarea în cooperare, elevii indiferent de capacităţile intelectuale sunt stimulaţi să interacţioneze, să-şi esprime păreri proprii şi să colaboreze cu colegii în realizarea unor sarcini de învăţare

 Metoda “gândiţi- lucraţi în perechi- comunicaţi” (G-L-C) - care se poate folosi de mai multe ori în cadrul unei lecţii şi are ca etape:

- timp de 1-4 minute, fiecare răspunde la una sau mai multe întrebări formulate în prealabil de cadrul didactic. Sunt de preferat întrebările care suscită mai multe răspunsuri posibile;

- se formează perechile; partenerii îşi citesc răspunsurile şi convin asupra unuia comun, care cuprinde ideile ambilor;

- cadrul didactic va cere ca 2-3 perechi să rezume, în cca 30 de secunde fiecare discuţiile purtate şi concluzia formulată;

 Procedeul recăutării – se poate realiza:

• pe perechi şi grupe. Membrii grupei citesc individual un paragraf, după care îşi pun întrebări unul altuia. Apoi se citeşte următorul paragraf după care se pun din nou întrebări, continuându-se până la epuizarea textului.
• frontal. Elevii citesc unul, două paragrafe, după care îi adresează cadrului didactic întrebări, apoi lectura continuă, urmând ca acum cadrul didactic să fie cel care pune întrebări, cerându-le să facă predicţii cu felul în care va continua textul şi să-şi justifice predicţiile făcute;

 Brainstorming-ul. Nu este practic o metodă didactică, ci o metodă de stimulare a creativităţii ce se poate insinua în discuţii, atunci când se urmăreşte formarea la elevi a unor calităţi imaginative, creative, chiar a unor trăsături de personalitate (spontaneitate, altruism).

Etape:

• enunţarea unei probleme;
• emiterea de soluţii, fără preocuparea validităţii acestora; (se admit şi ideile aşa-zis bizare). Nimeni nu are voie să critice, să contrazică, să ironizeze, să amendeze ideile colegilor.
• evaluarea propriu-zisă a soluţiilor- se realizează după un anumit timp prin compararea şi selectarea ideilor valabile, sau prin combinarea acestora.
Această metodă dă tuturor categoriilor de elevi posibilitatea să se exprime liber în legătură cu o problemă pusă în discuţie.

MANAGEMENTUL CLASEI :

În vederea realizării unui climat proprice învăţării incluzive, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere şi unele aspecte legate de managementul clasei:

• aspecte referitoare la ergonomia clasei. Pentru o mai bună relaţionare între elevi, precum şi în vederea integrării elevilor cu CES este bine ca aşezarea elevilor în bănci să fie modificată periodic. Băncile pot fi aşezate în semicerc, în forma literei V, în forma literei X, în cerc, etc. Astfel elevii îşi schimbă periodic colegul de bancă , aceasta ducând la o mai bună socializare între elevi, iar dacă există elevi cu CES aceştia nu se vor simţi marginalizaţi.
• responsabilizarea elevilor cu CES. După o atentă observare a tuturor elevilor şi după stabilirea „afinităţilor” fiecăruia, cadrul didactic va putea să împartă diverse responsabilităţi elevilor, având în vedere şi responsabilizarea elevilor cu CES în funcţie de capacităţile şi înclinaţiile fiecăruia. De exemplu unui elev îi plac foarte mult florile; atunci i se va trasa ca sarcină îngrijirea florilor din clasă.
• stabilirea unor reguli proprii colectivului de elevi. Când într-un colectiv există elevi cu CES , cadrul didactic trebuie să dea dovadă de abilitate şi imaginaţie pentru a se reuşi socializarea acestora.

Spre exemplu unii copii aflaţi în plasament familial sunt nişte copii cu CES.
În colectivul pe care îl conduc sunt trei copii din plasament familial. Pentru o cât mai bună integrare a acestora am stabilit câteva reguli proprii clasei.

- am solicitat elevilor să-şi aleagă ca pseudonime, floarea preferată

- am stabilit ca formulă de salut la sosirea în clasă, folosirea acestor pseudonime.

- am iniţiat un concurs prin care săptămânal un elev (în ordinea alfabetică) devine „observatorul” clasei, iar la sfârşitul fiecărei săptămâni va trebui să evalueze activitatea desfăşurată de elevi, referitor la relaţionarea dintre aceştia.

Promovarea învăţământului incluziv presupune cunoaşterea şi punerea la dispoziţie pe o scară mai largă decât până acum a cunoştinţelor şi abilităţilor acumulate tradiţional în educaţia specială.

În concluzie,se impune o redimensionare a formelor de educaţie în conformitate cu schimbările intervenite în societatea noastră, o preocupare sporită în vederea găsirii modalităţilor celor mai eficiente de a integra copiii cu CES într-o clasă normală, fie prin perfecţionarea continuă a cadrelor didactice existente în şcoală, fie prin apelarea la serviciile persoanelor specializate în acest domeniu. Cert este că nu trebuie să ignorăm existenţa unor astfel de cazuri în şcoală pentru a fi pe deplin convinşi că ne respectăm profesia de cadru didactic.

_{Referinte:
• Cucoş Constantin, 2002, “Pedagogie”, Editura Polirom, Iaşi, pag. 87-96
•“ Declaraţia de la Salamanca”, Spania, 7-10 iunie, 1994 “, UNESCO ( sursa: Internet )
• Cristea, S. , 1994 “ Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului “, EDP, Bucuresti;
• Vrasmas, E. – “ Scoala pentru toti “ – materialul pentru studenti;
sursa imaginii: freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: scoala, incluziune, educatie, ces, nevoi speciale, inteligenti multiple

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 18 December '07

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---