Statistics:
Visits: 1,818 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
1
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre locuintele, alimentatia si imbracamintea locuitorilor din Egiptul antic - a doua parte
Q: | Intreaba despre Referat despre locuintele, alimentatia si imbracamintea locuitorilor din Egiptul antic - a doua parte |
Imbracamintea egiptenilor era cat se poate de sumara: aproape tot timpul cu bustul gol, iar in jurul soldurilor si coapselor, o perizoma, un fel de fusta scurta. In timpul Regatului Nou se purta si un fel de camasa scurta.
Femeile purtau camasi de in lungi pana la glezne, foarte aderente pe corp, prinse cu bretele pe umarul sting, si de culoare alba. (Vesmintele colorate erau considerate, inca din timpurile cele mai vechi, vesminte sacre si rezervate zei lor, adica statuilor lor, care erau invesmintate. Din epoca Regatului Nou fe meile mai purtau peste aceasta camasa si o rochie innodata sub sini. Dealtfel, a purta vesminte foarte aderente pe corp, sau camasi prea transparente, sau a lasa un sin descoperit, nu era socotit o indecenta. Slujnicele, cu bustul gol, purtau doar o fusta; iar incepand din secolul al XVI-lea i.e.n. dansatoarele apareau complet goale.
Incaltamintea (dar marea majoritate a egiptenilor umblau desculti aproape tot timpul) putea sa fie confectionata dintr-o impletitura vegetala sau din piele. Preotii incaltau sandale de papirus; n-aveau voie sa poarte, nici un articol vestimentar de. piele.
La inceputul Regatului Mediu au aparut, bine definite, vesmintele spe cifice functiilor si profesiunilor: vizirul purta o camasa lunga pana la glezne, fixata la subsuori; preotii o perizoma si, cand oficiau, o esarfa peste piept; militarii adaugau la perizoma, in fata, o bucata triunghiulara de pinza; iar regele, la anumite ceremonii purta o perizoma lucrata din fisii de piele si doua panglici decorate, incrucisate peste piept. Aproape toti egiptenii, indiferent de sex, purtau bratari (femeile le purtau si la glezne); iar cei bogati coli ere, pectorale, inele; la care femeile mai adaugau si diademe si cercei. Adeseori barbatii preotii intotdeauna capul, purtind in schimb (chiar incepand din epoca Regatului Vechi) peruci de toate formele; care, dupa seco lul al XVI-lea i.e.n., erau si artistic pieptanate. Pieptanatura barbatilor era de obicei rotunda; femeile purtau de regula parul pieptanat sau impletit, dupa obiceiul african pastrat si azi, in nenumarate cosite taiat pana la inaltimea umerilor; adeseori pieptanatura aceasta era impodobita cu panglici colorate, cu bijuterii sau cu flori.
Femeile purtau camasi de in lungi pana la glezne, foarte aderente pe corp, prinse cu bretele pe umarul sting, si de culoare alba. (Vesmintele colorate erau considerate, inca din timpurile cele mai vechi, vesminte sacre si rezervate zei lor, adica statuilor lor, care erau invesmintate. Din epoca Regatului Nou fe meile mai purtau peste aceasta camasa si o rochie innodata sub sini. Dealtfel, a purta vesminte foarte aderente pe corp, sau camasi prea transparente, sau a lasa un sin descoperit, nu era socotit o indecenta. Slujnicele, cu bustul gol, purtau doar o fusta; iar incepand din secolul al XVI-lea i.e.n. dansatoarele apareau complet goale.
Incaltamintea (dar marea majoritate a egiptenilor umblau desculti aproape tot timpul) putea sa fie confectionata dintr-o impletitura vegetala sau din piele. Preotii incaltau sandale de papirus; n-aveau voie sa poarte, nici un articol vestimentar de. piele.
La inceputul Regatului Mediu au aparut, bine definite, vesmintele spe cifice functiilor si profesiunilor: vizirul purta o camasa lunga pana la glezne, fixata la subsuori; preotii o perizoma si, cand oficiau, o esarfa peste piept; militarii adaugau la perizoma, in fata, o bucata triunghiulara de pinza; iar regele, la anumite ceremonii purta o perizoma lucrata din fisii de piele si doua panglici decorate, incrucisate peste piept. Aproape toti egiptenii, indiferent de sex, purtau bratari (femeile le purtau si la glezne); iar cei bogati coli ere, pectorale, inele; la care femeile mai adaugau si diademe si cercei. Adeseori barbatii preotii intotdeauna capul, purtind in schimb (chiar incepand din epoca Regatului Vechi) peruci de toate formele; care, dupa seco lul al XVI-lea i.e.n., erau si artistic pieptanate. Pieptanatura barbatilor era de obicei rotunda; femeile purtau de regula parul pieptanat sau impletit, dupa obiceiul african pastrat si azi, in nenumarate cosite taiat pana la inaltimea umerilor; adeseori pieptanatura aceasta era impodobita cu panglici colorate, cu bijuterii sau cu flori.
Tag-uri: locuinte, alimentatie, imbracaminte, egiptul antic |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 03 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :