Grecii antici care vizitasera Egiptul au fost foarte surprinsi de numarul neobisnuit de. mare de copii, precum si de faptul ca aici nu exista ca in Grecia barbarul obicei de a abandona copiii nedoriti de parinti. Fireste insa ca si in Egipt copiii de sex masculin erau preferati celor de sex feminin. Nou-nascutii erau inscrisi in registrul tinut de scribul-functionar al starii civile cu numele personal al copilului, la care se adauga: „fiul lui X" (numele tatalui, dar uneori si al mamei, sub forma: „nascut din stapina casei Y").

Copilul era alaptat pana la virsta de 3 ani intrucat se credea (cum se mai crede si azi in popor) ca pe durata alaptarii mama nu putea deveni gravida. pana la o anumita virsta (poate pana la 7 - 8 ani?), pana cand nu se simteau jenati de nuditatea lor , copiii umblau goi. Apoi copiii ii ajutau pe parinti, pregatindu-se pentru ocupatia tatalui lor. Scoli nu existau, decit scolile de scribi, rezervate insa exclusiv copiilor de nobili, de preoti sau de functionari ai statului.

Documentele literare si iconografice, egiptene prezinta viata de familie in cele mai frumoase culori.

In societatea egipteana femeia detinea o pozitie de o demnitate putin obisnuita in lumea antica. I se respecta dreptul de proprietate si zestre; ea era numita „stapina casei"; iar cand raminea vaduva devenea de drept capul familiei. Egiptenii erau monogami; dar inaltii demnitari se considerau deose bit de onorati cand regele le daruia din haremul regal o femeie de rang supe rior sotiilor lor, pe care o luau ca a doua sotie. Constiinta egalitatii sexelor era profund inradacinata in traditia egipteana, iar prescriptiile religioase cereau ca femeia sa fie tratata bine. In unele texte se specifica expres egalitatea abso luta a femeii cu barbatul in fata legii (fapt plauzibil cel putin in cercurile superioare ale societatii). Un aspect interesant al dreptului penal egiptean este ce! in care femeia apare solidara cu sotul ei cind acesta comite o infractiune.

Unele femei au andeplinit nu numai functii de preotese ale templelor, ci si inalte functii politice. Pe la mijlocul mileniului al II-lea i.e.n. tronul Egip tului era ocupat de o femeie regina Hatsepsnt; iar in secolul al VIII-lea i.e.n. mai multe femei au detinut foarte importanta si influenta functie de „mare preot". In generai, traditia si obiceiurile acordau mult mai mari libertati femeii in Egipt decat in Grecia (fapt care pe Solon 1-a revoltat).! Caci egiptenii au stimat femeia; poetii i-au dedicat delicate versuri de dra goste, iar artistii au infatisat-o ca o fiinta gratioasa si plina de farmec.

---

Tag-uri: familie, femeie, egiptul antic

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 03 January '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---