Statistics:
Visits: 908 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre litereatura evreilor - a treia parte
Q: | Intreaba despre Referat despre litereatura evreilor - a treia parte |
Cintarea Cintarilor (in intelesul de: „Cea mai frumoasa dintre cintari") apartine „esentialmente si indubitabil domeniului poeziei profane" (A. Bertholet). Opera aceasta, care a constituit mult timp una din problemele cele mai discutate ale Bibliei, i-a fost atribuita fara nici un temei, insa lui Solomon. In realitate poemul a fost compus (dupa cum confirma si datele lingvis tice) mult mai tirziu, probabil in secolul al IV-lea i.e.n. Dar materia este mult mai veche si provenind din traditiile populare. Interpretarea teologica, cea simbolica sau cea alegorica au ramas azi cu foarte putini sustinatori.
Multi au sustinut si printre acestia, Goethe, care la andemnul lui Herder tradusese Cintarea, si E. Renan ca ar fi o compozitie dramatica. Dar dupa concluzia acceptata in gener al azi, opera este un ansamblu de cintece de dragoste, de cintece nuptiale asemanatoare celor care si azi se mai cinta in Siria (si se numesc wasfs). Cele sapte capitole ale Cintarii corespund celor sapte zile din saptamina nuntii, numita si azi in tinutul Hauran „saptamina regelui" pen tru ca mirele si mireasa sunt sarbatoriti in acest timp cu numele de „rege" si "regina".
Compozitia pastreaza o forma asemanatoare ditirambului dioni siac, care dealtminteri era originar din acest spatiu cultural al Orientu lui Apropiat. Si o influenta egipteana se poate percepe in denumirile pe care si le dau mirii, de „frate" si "sora". Pe de alta parte, exaltarea sentimentu lui erotic si scena de idila cimpeneasca in care sunt plasati andragostitii apropie Cintarea Cintarilor de idilele lui Theocrit.
Poemul este de o senzualitate luxurianta, uneori lasciva cel putin pentru felul nostru modern, puritan, de a ne exprima; dar de un lirism debor dant, sentimentul iubirii atingand intensitati de-a dreptul delirante (I, 9; III, 1-5; VII, 1-13, etc). Tensiunea inalta a sentimentului gaseste expresii metaforice de un puternic colorit local. In portretul metaforic pe care mireasa il face mirelui avalansa de imagini este tot atat de impetuoasa, imaginile - uneori discrete si delicate, alteori frapante si stralucitoare aducand un puternic parfum de exotism:
„Fruntea lui este scut de aur, iar pletele-i stufoase ca finicul, negre sunt
cum este corbu.
Ochii lui sunt ca acele porumbite albe ca scaldate in lapte, poposind linga
limpede izvor.
Obrajii lui sunt ca razoare de trandafiri balsamici, singuri miresmaie, iar buzele lui rosii au respirarea dulce a mirului de smirna.
Multi au sustinut si printre acestia, Goethe, care la andemnul lui Herder tradusese Cintarea, si E. Renan ca ar fi o compozitie dramatica. Dar dupa concluzia acceptata in gener al azi, opera este un ansamblu de cintece de dragoste, de cintece nuptiale asemanatoare celor care si azi se mai cinta in Siria (si se numesc wasfs). Cele sapte capitole ale Cintarii corespund celor sapte zile din saptamina nuntii, numita si azi in tinutul Hauran „saptamina regelui" pen tru ca mirele si mireasa sunt sarbatoriti in acest timp cu numele de „rege" si "regina".
Compozitia pastreaza o forma asemanatoare ditirambului dioni siac, care dealtminteri era originar din acest spatiu cultural al Orientu lui Apropiat. Si o influenta egipteana se poate percepe in denumirile pe care si le dau mirii, de „frate" si "sora". Pe de alta parte, exaltarea sentimentu lui erotic si scena de idila cimpeneasca in care sunt plasati andragostitii apropie Cintarea Cintarilor de idilele lui Theocrit.
Poemul este de o senzualitate luxurianta, uneori lasciva cel putin pentru felul nostru modern, puritan, de a ne exprima; dar de un lirism debor dant, sentimentul iubirii atingand intensitati de-a dreptul delirante (I, 9; III, 1-5; VII, 1-13, etc). Tensiunea inalta a sentimentului gaseste expresii metaforice de un puternic colorit local. In portretul metaforic pe care mireasa il face mirelui avalansa de imagini este tot atat de impetuoasa, imaginile - uneori discrete si delicate, alteori frapante si stralucitoare aducand un puternic parfum de exotism:
„Fruntea lui este scut de aur, iar pletele-i stufoase ca finicul, negre sunt
cum este corbu.
Ochii lui sunt ca acele porumbite albe ca scaldate in lapte, poposind linga
limpede izvor.
Obrajii lui sunt ca razoare de trandafiri balsamici, singuri miresmaie, iar buzele lui rosii au respirarea dulce a mirului de smirna.
Tag-uri: literatura, evrei, cultura |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 03 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :