Statistics:
Visits: 1,957 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
2
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre alimentatia evreilor
Q: | Intreaba despre Referat despre alimentatia evreilor |
In epoca nomadismului baza alimentatiei evreilor o formau piinea de orz nedospita, brinza si laptele acidulat care potolea setea: mai putin carnea de capra si de oaie.
Cand evreii au devenit sedentari alimentatia lor a fost mai variata, mai consistenta si mai bine preparata. Piinile mici de orz (griul, era mai rar, deci si mai scump) erau facute din aluat dospit si cu sare, coapte in fiecare zi pe un cuptor primitiv o simpla lespede de argila pusa deasupra flacarii, aco perite cu cenusa fierbinte.
Faina era macinata cu pisalogul intr-o piua. (Moara de piatra, de forma cea mai simpla, dateaza la evrei abia din secolul al IV-lea i.e.n.). O alta munca istovitoare pe care o facea zilnic tot femeia era caratul apei de baut marea problema a palestinienilor; drept care, se bea in schimb mu lt zer, din lapte de oaie sau de capra. Adusa de la mari distante, rea la gust, apa era scoasa din put cu o vadra confecftonata din piele de capra si carata acasa in burdufuri. Evreii consumau multe fructe principala lor masa de seara. Beau si vin de rodii sau de curmale (iar filistenii si bere de orz); iar vinul de struguri il beau curat, sau, ca asirienii, adaugandu-i miro denii.
In privinta consumului de carne, legea evreilor prevedea clar anumite interdictii. Puteau minca „orice dobitoc dintre cele cu patru picioare, care are copita despicata... si care si rumega". De unde rezulta ca era permis consumul carnii de oaie, capra, bou, cerb, caprioara, bivol, zimbru, capra neagra si girafa; precum si carnea acelor vietati „care sunt in ape, cate au aripioare de inotat si solzi", precum si „orice pasare curata".
De asemenea, „lacusta si soiurile ei"Interzisa de lege era carnea de porc; de camila sau de iepure; precum si carnea oricarui animal, chiar „curat", daca a fost omorit de o fiara. Oprita, in sfirsit, era si carnea pasarilor „spurcate", vultur, corb, gaie, bufnita, cocostirc, pupaza, lebada, strut, si altele asemanatoare, enumerate de pre scriptii.
Cand evreii au devenit sedentari alimentatia lor a fost mai variata, mai consistenta si mai bine preparata. Piinile mici de orz (griul, era mai rar, deci si mai scump) erau facute din aluat dospit si cu sare, coapte in fiecare zi pe un cuptor primitiv o simpla lespede de argila pusa deasupra flacarii, aco perite cu cenusa fierbinte.
Faina era macinata cu pisalogul intr-o piua. (Moara de piatra, de forma cea mai simpla, dateaza la evrei abia din secolul al IV-lea i.e.n.). O alta munca istovitoare pe care o facea zilnic tot femeia era caratul apei de baut marea problema a palestinienilor; drept care, se bea in schimb mu lt zer, din lapte de oaie sau de capra. Adusa de la mari distante, rea la gust, apa era scoasa din put cu o vadra confecftonata din piele de capra si carata acasa in burdufuri. Evreii consumau multe fructe principala lor masa de seara. Beau si vin de rodii sau de curmale (iar filistenii si bere de orz); iar vinul de struguri il beau curat, sau, ca asirienii, adaugandu-i miro denii.
In privinta consumului de carne, legea evreilor prevedea clar anumite interdictii. Puteau minca „orice dobitoc dintre cele cu patru picioare, care are copita despicata... si care si rumega". De unde rezulta ca era permis consumul carnii de oaie, capra, bou, cerb, caprioara, bivol, zimbru, capra neagra si girafa; precum si carnea acelor vietati „care sunt in ape, cate au aripioare de inotat si solzi", precum si „orice pasare curata".
De asemenea, „lacusta si soiurile ei"Interzisa de lege era carnea de porc; de camila sau de iepure; precum si carnea oricarui animal, chiar „curat", daca a fost omorit de o fiara. Oprita, in sfirsit, era si carnea pasarilor „spurcate", vultur, corb, gaie, bufnita, cocostirc, pupaza, lebada, strut, si altele asemanatoare, enumerate de pre scriptii.
Tag-uri: alimentatie, evrei, nomadism |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 03 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :