Statistics:
Visits: 2,340 Votes: 3 Fame Riser |
Fame Rank
5.7
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre muzica evreilor
Q: | Intreaba despre Referat despre muzica evreilor |
Evreii antici n-au adus o contributie originala in artele plastice.
In domeniul arhitecturii, constructiile cele mai remarcabile ale evreilor au fost opera unor mesteri straini. Pictura si sculptura figurativa erau din capul locului anulate, imposibil de practicat din cauza comandamentului care interzicea orice „chip cioplit" si orice „infatisare" picturala. Incat, la acest capitol se poate vorbi cel mult de gustul si de abilitatea vechilor mesteri evrei care s-au servit de modele straine (andeosebi de cele egiptene) in lucra rile lor de gravura, de orfevrerie sau de decoratie a interioarelor.
Arta care se bucura la evrei de cea mai mare pretuire si popularitate era muzica,nelipsita in cele mai feluite ocazii.
In temple, practicile liturgice se desfasurau insotite de c int vocal, muzica instrumentala si dans ritual. Psalmii erau cititi intr-o forma de recitare cintata cu ajutorul unor neumi marcati deasupra textului, fie de o singura persoana, fie de o persoana careia ii da raspunsurile comunitatea, fie coral. Numarul muzicantilor de profesie era enorm: din cei 38 000 de leviti, 4000 erau muzi canti, impartiti in 24 de grupari, cu 12 conducatori. Muzicantii formau o casta inchisa si erau educati in scoala de muzica a templului din Ierusalim. Existau mari ansambluri vocal-instrumentale, atat pe linga marele Templu, cat si la curte. Iu sinagogi, partea muzicala era incredintata exclusiv vocii umane.
Instrumentele muzicale ale evreilor se clasificau in trei familii, fiecare fiind legata de o anumita clasa sau categorie sociala. Instrumentele de suflat cornul (de berbec, lucrat rudimentar, fara mustiuc) si trimbitele erau rezervate preotilor; instrumentele de coarde (lira, harpa, psalteriul) erau folosite de ajutoarele sacerdotilor, de leviti; iar poporul folosea cimpoaie si flaute cu ancie. Acestora li se mai adaugau gongurile si clopotele (carora li se atribuia o semnificatie supranaturala), precum si timpanele, intrebuintate mai ales peutru a ritma dansurile rituale. Instrumente importante la o data ulterioara erau lira feniciana (cetra) si sistra, de origine egipteana.
La curtea regala din Ierusalim existau muzicanti de profesie inca din jurul anului 700 i.e.n. Faima evreilor in domeniul muzicii trecuse granita Israelului. Cand tara a cazut sub jugul asirian, regele Senaherib a pretins, in cadrul tributului, si "muzicanti, barbati si femei".
In domeniul arhitecturii, constructiile cele mai remarcabile ale evreilor au fost opera unor mesteri straini. Pictura si sculptura figurativa erau din capul locului anulate, imposibil de practicat din cauza comandamentului care interzicea orice „chip cioplit" si orice „infatisare" picturala. Incat, la acest capitol se poate vorbi cel mult de gustul si de abilitatea vechilor mesteri evrei care s-au servit de modele straine (andeosebi de cele egiptene) in lucra rile lor de gravura, de orfevrerie sau de decoratie a interioarelor.
Arta care se bucura la evrei de cea mai mare pretuire si popularitate era muzica,nelipsita in cele mai feluite ocazii.
In temple, practicile liturgice se desfasurau insotite de c int vocal, muzica instrumentala si dans ritual. Psalmii erau cititi intr-o forma de recitare cintata cu ajutorul unor neumi marcati deasupra textului, fie de o singura persoana, fie de o persoana careia ii da raspunsurile comunitatea, fie coral. Numarul muzicantilor de profesie era enorm: din cei 38 000 de leviti, 4000 erau muzi canti, impartiti in 24 de grupari, cu 12 conducatori. Muzicantii formau o casta inchisa si erau educati in scoala de muzica a templului din Ierusalim. Existau mari ansambluri vocal-instrumentale, atat pe linga marele Templu, cat si la curte. Iu sinagogi, partea muzicala era incredintata exclusiv vocii umane.
Instrumentele muzicale ale evreilor se clasificau in trei familii, fiecare fiind legata de o anumita clasa sau categorie sociala. Instrumentele de suflat cornul (de berbec, lucrat rudimentar, fara mustiuc) si trimbitele erau rezervate preotilor; instrumentele de coarde (lira, harpa, psalteriul) erau folosite de ajutoarele sacerdotilor, de leviti; iar poporul folosea cimpoaie si flaute cu ancie. Acestora li se mai adaugau gongurile si clopotele (carora li se atribuia o semnificatie supranaturala), precum si timpanele, intrebuintate mai ales peutru a ritma dansurile rituale. Instrumente importante la o data ulterioara erau lira feniciana (cetra) si sistra, de origine egipteana.
La curtea regala din Ierusalim existau muzicanti de profesie inca din jurul anului 700 i.e.n. Faima evreilor in domeniul muzicii trecuse granita Israelului. Cand tara a cazut sub jugul asirian, regele Senaherib a pretins, in cadrul tributului, si "muzicanti, barbati si femei".
Tag-uri: muzica, evrei, dans ritual |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 03 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :