FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 854
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Referat despre litereatura evreilor - a treia parte

Tag-uri Populare


razboi   tara   domnie   regi   istorie   antichitate   drepturi   civilizatie   lupta   politica   intregire   voievod   romani   daci   unire   investigatie   otrava   crima   omor   personalitati   revolutie   egiptul antic   guvern   interese   contraspionaj   spionaj   referat   india   grecia   evul mediu   cultura   egipt   evrei   familie   relatii   opere  

All Tags

Famous Forum

 

Referat despre litereatura evreilor - a treia parte

 Q:   Intreaba despre Referat despre litereatura evreilor - a treia parte       
Referat despre litereatura evreilor - a treia parte Cintarea Cintarilor (in intelesul de: „Cea mai frumoasa dintre cintari") apartine „esentialmente si indubitabil domeniului poeziei profane" (A. Bertholet). Opera aceasta, care a constituit mult timp una din problemele cele mai discutate ale Bibliei, i-a fost atribuita fara nici un temei, insa lui Solomon. In realitate poemul a fost compus (dupa cum confirma si datele lingvis tice) mult mai tirziu, probabil in secolul al IV-lea i.e.n. Dar materia este mult mai veche si provenind din traditiile populare. Interpretarea teologica, cea simbolica sau cea alegorica au ramas azi cu foarte putini sustinatori.

Multi au sustinut si printre acestia, Goethe, care la andemnul lui Herder tradusese Cintarea, si E. Renan ca ar fi o compozitie dramatica. Dar dupa concluzia acceptata in general azi, opera este un ansamblu de cintece de dragoste, de cintece nuptiale asemanatoare celor care si azi se mai cinta in Siria (si se numesc wasfs). Cele sapte capitole ale Cintarii corespund celor sapte zile din saptamina nuntii, numita si azi in tinutul Hauran „saptamina regelui" pen tru ca mirele si mireasa sunt sarbatoriti in acest timp cu numele de „rege" si "regina".

Compozitia pastreaza o forma asemanatoare ditirambului dioni siac, care dealtminteri era originar din acest spatiu cultural al Orientu lui Apropiat. Si o influenta egipteana se poate percepe in denumirile pe care si le dau mirii, de „frate" si "sora". Pe de alta parte, exaltarea sentimentu lui erotic si scena de idila cimpeneasca in care sunt plasati andragostitii apropie Cintarea Cintarilor de idilele lui Theocrit.

Poemul este de o senzualitate luxurianta, uneori lasciva cel putin pentru felul nostru modern, puritan, de a ne exprima; dar de un lirism debor dant, sentimentul iubirii atingand intensitati de-a dreptul delirante (I, 9; III, 1-5; VII, 1-13, etc). Tensiunea inalta a sentimentului gaseste expresii metaforice de un puternic colorit local. In portretul metaforic pe care mireasa il face mirelui avalansa de imagini este tot atat de impetuoasa, imaginile - uneori discrete si delicate, alteori frapante si stralucitoare aducand un puternic parfum de exotism:
„Fruntea lui este scut de aur, iar pletele-i stufoase ca finicul, negre sunt
cum este corbu.

Ochii lui sunt ca acele porumbite albe ca scaldate in lapte, poposind linga
limpede izvor.

Obrajii lui sunt ca razoare de trandafiri balsamici, singuri miresmaie, iar buzele lui rosii au respirarea dulce a mirului de smirna.


Tag-uri: literatura, evrei, cultura



Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 03 January '11


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :