FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 389
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Prescolarii de azi, viitorii cetateni ai Romaniei de maine

Tag-uri Populare


educatie   scoala   familie   educare   societate   copii   integrare   democratie   elevi   gradinita   rromi   profesori   invatamant   incluziune   parinti   comportament   egalitate   prescolari   educatoare   dezvoltare   nevoi speciale   discriminare   comunitate   dizabilitati   moral-civica   minoritati   tigani   marginalizare   drepturi   formare   copii cu ces   personalitate   cultura   deficiente   libertate   violenta  

All Tags

Famous Forum

 

Prescolarii de azi, viitorii cetateni ai Romaniei de maine

 Q:   Intreaba despre Prescolarii de azi, viitorii cetateni ai Romaniei de maine       
Prescolarii de azi, viitorii cetateni ai Romaniei de maine În doar câteva decenii, cuvântul „cetăţenie” a ajuns să fie printre cele mai frecvent utilizate în discuţiile comunităţilor din cadrul societăţii. Acest cuvânt ne vine în ajutor când ne formulăm reacţia de răspuns la ceea ce uneori numim criza texturii sociale sau a coeziunii sociale. Conceptul de cetăţenie este folosit în special pentru a se încerca stabilizarea şi redirecţionarea anumitor practici în care sunt implicate şcolile şi, în sens mai general, educaţia şi formarea.

Cu toate acestea, trebuie să mergem dincolo de consensul confortabil şi vag care reiese din utilizarea permanentă a acestor formulări generale şi să ne implicăm în dezbaterile încinse care se desfăşoară pe marginea problemei cetăţeniei. Un termen cu o semnificaţie is torică şi socială de o asemenea intensitate nu poate fi folosit în mod indiferent şi nu trebuie redus la o serie de vagi rugăminţi menite să calmeze atmosfera din cartierele cu probleme sau să restabilească ordinea în şcolile scăpate de sub control. Respectarea legii şi simţul responsabilităţii, condiţiile de bază pentru orice societate democratică, nu pot fi reduse la obedienţa pasivă în faţa unei ordini sociale echitabile şi stabile în mod intrinsec. Prăbuşirea regimurilor comuniste din Europa şi aparentul consens cu privire la cetăţenie într-o societate democratică nu au condus la dispariţia dezbaterilor, divergenţelor şi nici a conflictelor între diferitele state, grupuri şi indivizi.

Reflecţia asupra conceptelor de educaţie pentru cetăţenie într-o societate democratică este parte integrantă a acţiunii: reflecţia dă sens acţiunii şi vice-versa. Reflecţia şi acţiunea nu se află în relaţie ierarhică de tipul .relaţiei de favoritism. sau în sfere total separate. Acţiunea se sprijină întotdeauna pe un plan al celor implicaţi, iar reflecţia se hrăneşte întotdeauna din acţiune şi îşi asumă sensul în funcţie de experienţă. Experienţa acceptă sensul doar împreună cu gândirea şi cu cuvintele utilizate pentru a exprima, conduce şi menţine respectivul gând.

Cetăţenia este legată de naţionalitate, cea din urmă conferindu-i primei drepturile corespunzătoare. Termenul .naţionalitate. acoperă mai multe sensuri şi se aplică mai multor situaţii. Astfel, textele internaţionale folosesc termenii .persoană., uneori .individ., .om., dar nu utilizează termenul cetăţean.

Societatea este creată de şi pentru oameni. Relativ recenta .revenire. a termenului cetăţean ar fi o modalitate de a reveni la problema .vieţii împreună., o problemă care a fost mai mult sau mai puţin uitată în statele democrate pentru câteva decenii, dar care revine acum mai acut, sub presiunea diferitor factori: excluderea unui număr tot mai mare din populaţie, extinderea globalizării economiilor şi culturilor, cultura fiind diseminată prin mass-media internaţională, aducând în discuţie trimiterile politice la ultimele două secole în Europa, cum ar fi statul-naţiune şi mai recenta dimensiune socială a statului bunăstării, riscurile fragmentării etnice şi dezvoltarea specificităţilor exclusive, punerea în discuţie a valorilor de bază ale societăţilor noastre, fenomenele de rasism şi xenofobie.
Domeniul EDUCATIE PENTRU SOCIETATE este abordat intr-un mod specific. Elementele de cultura moral-civica se combina aici cu elemente de activitate practica si gospodareasca.

Continuturile categoriei de activitati EDUCATIE MORAL-CIVICA reunesc aspecte de morala si comportament civic si aspecte ale educatiei reiligioase. Acestea din urma vor fi abordate cu intelepciune si numai in masura in care ele ofera copilului sprijin in deschiderea catre credinta si intuirea realitatii spirituale. Se recomanda evitarea exceselor, respectarea prvederilor legale cu privire la educatia religioasa si, in planificarea unor astfel de activitati, consultarea unui preot.

OBIECTIVE CADRU

I. Cunoasterea si respectarea normelor de comportare in societate; educarea abilitatii de a intra in relatie cu ceilalti;
II. Educarea trasaturilor pozitive de vointa si caracter si formarea unei atitudini pozitive fata de sine si fata de ceilalti;
III. Cunoasterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului roman;

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE COMPORTAMENTE
I. 1. Sa cunoasca si sa respecte normele necesare integrarii in viata sociala precum si reguli de securitate personala

COMPORTAMENTE

• Sa accepte si sa respecte regulile de convietuire in grup;
• Sa manifeste spirit de echipa si sa colaboreze la realizarea unei activitati in comun;
• Sa-si prezinte membrii familiei, colegii, prietenii, vecinii;
• Sa se prezinte, sa se descrie;
• Sa cunoasca si sa aplice reguli referitoare la circulatia rutiera;
• Sa cunoasca si sa aplice reguli de igiena personala;
• Sa cunoasca si sa aplice reguli privind protectia proprie si a celor din jur, a mediului inconjurator

I. 2. Sa-si adapteze comportamentul propriu la cerintele grupului in care traieste (familie, gradinita, grupul de joaca).

COMPORTAMENTE

• Sa asculte si sa respecte alte pareri;
• Sa invete sa astepte intr-o situatie data;
• Sa-si cunoasca responsabilitatile in microgrupul din care face parte;
• Sa accepte si sa ofere sprijin;
• Sa manifeste grija si toleranta fata de persoane cu nevoi speciale;
• Sa dobandeasca autonomie in activitatea zilnica;
• Sa respecte normele de convietuire sociala;
II. 1. Sa aprecieze in situatii concrete unele comportamente si atitudini in raport cu norme prestabilite si cunoscute.

COMPORTAMENTE

• Sa-si evalueze comportamentul, in raport cu normele de convietuire sociala;
• Sa-si aprecieze propriul comportament in raport cu persoane, personaje si situatii cunoscute;
• Sa-si adapteze comportamentul la diferite situatii;
• Sa constientizeze consecintele pozitive si negative ale actelor sale de comportament asupra sa si asupra celorlalti.
II. 2. Sa traiasca in relatiile cu cei din jur stari afective pozitive, sa manifeste prietenie, toleranta, armonie, concomitent cu invatarea autocontrolului.

COMPORTAMENT

• Sa-si respectre promisiunile facute;
• Sa-si manifeste dezacordul fate de atitudinile negative de distrugere, de dezordine, de neglijenta;
• Sa manifeste incredere, sinceritate, curaj in raport cu sine si cu ceilalti;
• Sa accepte diversitatea de opinii si atitudini;
• Sa aiba atitudini tolerante fata de alti copii care apartin diferitelor confesiuni si / sau categorii minoritare

III. 1. Sa descrie si sa identifice elemente locale specifice tarii noastresi zonei in care locuieste, elemente de relief, asezare geografica,obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice.

COMPORTAMENT

• Sa cunoasca numele tarii de origine si al localitatii natale si sa-si cunoasca domiciliul;
• Sa cunoasca numele capitalei;
• Sa cunoasca inesemnele tarii (steag, stema, imn) si sa manifeste respect fata de acestea;
• Sa exprime atitudini pozitive fata de tara si popor;
• Sa descrie si sa recunoasca evenimente importante (Ziua Nationala, Ziua Unirii, alte evenimente traditionale, religioase, culturale, istorice).
• Sa cunoasca si sa respecte traditiile culturale nationale si minoritare si sa participe afectiv la sarbatorile laice si religioase ale familiei si ale comunitatii;
• Sa memoreze evenimente si sa le recunoasca dupa anumite caracteristici;
• Sa faca distinctie intre o zi obisnuita si o zi de sarbatoare;

Formarea reprezentarilor si comportamentelor in gradinita constituie premisele constiintei morale de mai tarziu, iar daca acestea sunt bine conturate in perioada prescolaritatii, copiii de azi vor deveni oameni cinstiti, drepti, cu suflete curate.
Educatia moral-civica se realizeaza prin urmatoarele mijloace: poezii, povestiri, convorbiri tematice, lecturi dupa imagine, vizionari de spectacole, teatrul de papusi, jocuri de rol, sarbatorirea unor evenimente din viata copiilor, din viata cotidiana.

Metodele folosite sunt: studiul de caz, metoda exemplelor, jocul de rol, activitatea pe grupuri, conversatia in cerc, braistormingul. Mijloacele de invatamant folosite sunt variate: jetoane, imagini, ilustrate, panouri, obiecte confectionate, povestiri ilustrate, diapozitive.

Omenia, dragostea de om trebuie sa ne caracterizeze pe fiecare. Aceste calitati constituie conditia nobletei noastre ca speta si trebuie cultivate cu generozitate la copii chiar in perioada prescolara. Noi, educatoarele, modelam cu rabdare, cu suflet si pasiune „omul” care trebuie sa fie constient de importanta si puterea sa, sa fie capabil de daruire. Formarea reprezentarilor si comportamentelor morale in gradinita constituie premisele constiintei morale de mai tarziu, iar daca acestea sunt bine conturate in perioada prescolaritatii, copiii de azi vor deveni oameni cinstiti drepti, cu suflete curate. Pentru ca viata e un sir lung de exemple, o lupta pe care o dorim victorioasa, copilul invata prin puterea exemplului, a atitudinii parintilor, educatoarei, personajelor din literatura. Printre activitatile desfasurate in cadrul „Educatiei pentru societate” mentionez jocul „Calatorie cu trenul” prin care am urmarit educarea sentimentelor de dragoste fata de om indiferent de pozitia lui sociala si de diferentele existente, educarea spiritului de prietenie si ajutor fata de semenii care sunt neajutorati sau necajiti, educarea sensibilitatii fata de durerile si necazurile altora. In desfasurarea jocului am folosit mai multe variante. In prima varianta, imaginandu-si ca merg in calatorie cu trenul, copiii au avut posibilitatea sa-si aleaga cu cine vor calatorii in compartimentele numerotate, dupa ce au fost informati si au facut cunostiinta cu tovarasii de drum (un copil orfan, un tigan, un copil bolnav psihic, un copil handicapat fizic, un copil foarte bogat si un copil irakian).
Motivand „De ce”, si-au ales persoana respectiva, copiii au gasit raspunsuri la intrebarile :

„De ce as vrea sa calatoresc cu...?”
„De ce nu doresc sa calatoresc cu...?”
„Ce simt pentru persoana respectiva...?”
„Cum as ajuta-o?”

In a doua varianta am realizat dialoguri intre copiii calatori si persoanele din compartiment. Apeland la creativitatea verbala a copiilor, acestia au povestit intamplari din viata lor, vesele sau triste, scurte povestiri si intamplari petrecute in viata cotidiana. In finalul jocului, copiii s-au imprietenit, au spus poezii, au cantat, iar cand au coborat din tren au jucat „Hora prieteniei”.
In jocul de rol „Oglinda” am folosit ca mijloc o oglinda in care copiii, privindu-se isi exprimau o anume stare sufleteasca (bucurie, tristete, rautate, indiferenta, ingamfare), motivand de ce exprima acea stare si carui copil din grupa i s-ar atribui. Am infiintat in clasa o echipa de ECO-DETECTIVI, care, saptamanal, desenau copilul cel mai ordonat, curat, care a realizat o fapta buna, care s-a comportat cel mai frumos, care a vorbit cel mai frumos (recompensandu-l cu o bulina rosie afisata in catalogul grupei), precum si cu fapte negative (prin bulina neagra).

Prin jocul „Daca-as fi” am urmarit educarea sentimentelor copiilor fata de eroii neamului. In acest joc, copiii descopera protretul fizic, moral al domnitorului ales, povestesc din faptele si realizarile domnitorului respectiv, gasind raspunsul la intrebarile:

Daca ati fi fost voi, ce ati fi facut? Cum ati fi vorbit? Cum v-ati fi purtat? Cum v-ati fi imbracat? Cum v-ati fi facut respectati?

Copiii au creat apoi, scurte poezii in care faptele bune isi aveau locul, in care erau domnitori buni, drepti si cinstiti, care iubeau si respectau poporul.

Un alt joc realizat cu copiii a fost‚”Zarul”. Prin acest joc am urmarit educarea comportamentului civilizat al copiilor, motivarea acestora de a face fapte bune si nu rele, constientizarea copiilor de urmarile si efectele negative ale faptelor acestora asupra altor fiinte. In jocul „Zarul”, copiii arucau zarul si citeau numarul pe care il descopereau pe panou. Acolo gaseau imagini cu copiii care faceau fapte bune sau rele, cu copii veseli, tristi (stari sufletesti), mimau aceste stari, motivau, argumentand starea, gaseau opusul ei si raspundeau la intrebarea: „Seamana cu tine?”, „Cum esti si cum ai vrea sa fii tu?”, „Ce fel de fapte ai facut sau iti place sa faci?”, „De ce?”.

In jocul „Cutiuta fermecata”, copiii plimba cutiuta, iar la versurile „Cutiuta plimba-te si la stop opreste-te”, copilul la care se opreste cutiuta ia o imagine, o descrie (fapta buna, rea), iar ceilalti copii, prin raspuns in lant, spun ce ar fi facut ei, apoi se imaprt in doua grupe si prin raspunsuri, in care caracterizeaza personajul respectiv, luand cuvantul pe rand, gasesc imagini corespunzatoare cazului. Prin descrierea faptelor, prin analiza cazului respectiv, cu spirit critic, copiii au tras concluziile corect, afirmand pe rand ce decizii au fost luate.

In jocul „Avionul”, copii erau impartiti in doua grupe. Fiecare grup avea mai multe imagini cu fapte bune sau rele (copii batausi, prieteni, care iubesc/uras animalele, rup crengile/sadesc flori, arunca hartii/fac curatenie etc.) si cate un avion pentru fiecare copil. Sarcina fiecaruia era sa lipeasca o imagine care-l reprezinta pe avion, sa arunce avionul, iar copilul care-l prinde sa recunoasca carui copil ii apartine avionul.

Indiferent prin ce mijloace, metode, procedee vom folosi in educatia pentru societate a copiilor si avand in vedere faptul ca prescolarii de astazi vor fi adultii de maine, angrenati in structuri sociale, economice si culturale, rasplata muncii noastre se va vedea atunci, cand „el” va fi la inaltimea asteptarilor noastre, pentru ca ne dorim ca sa formam generatii cu suflet frumos in sensul omeniei, generozitatii, receptivitatii la durerile si bucuriile celor din jur.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com


Tag-uri: prescolarii, cetateni, romania, educatie



Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 20 January '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :