FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 447
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Oasele tarsului anterior

Tag-uri Populare


anatomie   oase   corp   muschi   picioare   brate   fier   aliaj   metal   otel   omor   otrava   investigatie   crima   hormoni   medicina   plamani   organism   sange   nas   cercetare   cultura   cunostinte   inspiratie   china   faringe   yang   yin   soare   energie   glande endocrine   secretie   reproducere   respiratie   tesuturi   aer  

All Tags

Famous Forum

 

Oasele tarsului anterior

 Q:   Intreaba despre Oasele tarsului anterior       
Oasele tarsului anterior Anterior de calcaneu şi astragal se găsesc 5 oase ( unul extern, 4 interne), formând regiunea numită "gâtul piciorului".
Vedere externă. Cuboidul urmează calcaneului. Acest os nu-şi justifică numele pentru că are mai curând forma unei prisme triunghiulare. Pe marginea sa externă prezintă un şanţ transformat pe viu într-un canal printr-un ligament; pe aici trece tendonul muşchiului peronier lung.

Anterior se articulează prin 2 feţişoare articulare cu metatarsienele 4 şi 5.
Vedere internă. Navicularul urmează astragalului. Are o formă semilunară cu convexitatea anterioară. Pe faţa internă se observă un tubercul unde se insera tibialul posterior. Anterior se articulează prin trei feţişoare articulare cu faţa posterioară a celor 3 cuneiforme.

Oasele cu neiforme sunt 3 oase mici, de formă triunghiulară, ce contribuie la edificarea bolţii transversale a piciorului. Se articulează între ele şi cu metatarsienele 1, 2,3 «anterior).
Tarsal anterior este deci o zonă formată din multe oase mici şi articulaţii; munimobilitătile se însumează pentru a forma o regiune destul de suplă şi maleabilă.

ARTICULAŢIILE MEDIOTARSIANE

Reprezintă un ansamblu articular format de calcaneu şi astragal (faţa anterioară) ce se articulează cu navicularul şi cuboidul (faţa posterioară). Pe latura internă, situată superior, suprafeţele au o formă ovală: faţa anterioară a astragalului (capul) este convexă interior în timp ce faţa posterioară a navicularului este concavă posterior.
Pe latura externă (situată mai jos) suprafeţele au o formă aproximativ triunghiulară: tata anterioară a cuboidului este sus în jos concavă, apoi convexă. Faţa posterioară a oiboidului are o conformaţie inversă. Privită de sus interlinia articulară are o formă de S.

Mişcările ce se produc în această articulaţie sunt mişcări de ansamblu de eversiune si inversiune. Mişcarea dominantă este cea de abductie-adductie.

Ligamentele acestei articulaţii sunt reprezentate de:
- superior: - ligamentul astragalo-navicular dorsal;
- ligamentul calcaneo-cuboidal dorsal;
- ligamentul median (ligament în Y al lui Chopart).
Pentru a descrie acest ligament se observă situaţia navicularului şi cuboidului "în
trepte".

Ligamentul pleacă de pe calcaneu şi se insera vertical pe navicular şi orizontal pe cuboid. Este un ligament cheie al articulaţiei, deosebit de puternic.
- inferior: - ligamentul calcaneo-cuboidian inferior dispus pe 2 plane:
- un prim plan întins între calcaneu şi porţiunea anterioară a cuboidului
- un plan secund ce se prelungeşte până la baza metatarsienelor. Ligamentul este foarte puternic ce poate suporta o greutate de 200 kg; se mai
numeşte şi marele ligament plantar, susţinând bolta plantară.
- intern: - ligamentul glenoidian ce se întinde de la sustenaculum tali la navicular. Faţa sa profundă este acoperită de cartilaj; acest ligament susţine suplimentar porţiunea anterioară a astragalului.

Anterior de tarsul anterior se găseşte ANTE-PICIORUL. Acesta se prezintă sub forma a 5 coloane osoase, formând "raze" dispuse în evantai. Fiecare coloană este compusă dintr-un metatarsian şi falange ce formează scheletul degetelor.
în ciuda mărimii toate aceste oase fac parte din categoria oaselor lungi, astfel încât li se descriu trei părţi: bază, corp şi cap.
Baza este aproximativ patrulateră prezentând suprafeţe laterale şi posterioare ce se articulează cu oasele regiunii mediotarsiene. Alte suprafeţe laterale permit articulaţiile cu bazele metatarsienelor vecine.

Capul prezintă o suprafaţă articulară cartilaginoasă, convexă anterior ce se articulează cu baza primei falange. De fiecare parte se gşăseşte câte un mic tubercul. Corpul are o secţiune triunghiulară.
Falanga proximală: la nivelul bazei se observă o suprafaţă articulară concavă ce corespunde capuluimetatarsianului corespunzător. Capul prerzintă o suprafaţă articulară trohleară.

Falanga mijlocie: la nivelul bazei se observă o suprafaţă articulară concavă, împărţită în două printr-o creastă mediană. Capul seamănă cu cel al primei falange.
Falanga distală: baza. este identică cu cea a falangei precedente. Porţiunea anterioară prezintă un tubercul. Această regiune corespunde unghiri.

ARTICULAŢIILE TARSO-METATARSIENE

Reprezintă un ansamblu de articulaţii plane cunoscute împreună sub numele de articulaţia "Lisfranc" ce unesc feţele anterioare ale cuneiformelor şi cuboidului cu baza metatarsienelor. Permite mişcări reduse, de alunecare ale oaselor unele pe celelalte, rezultând o mobilitate globală redusă.
La acest nivel predomină flexia plantară sau dorsală; gradul de mobilitate e diferit în ordinea creşterii mobilităţii în coloanele 2,3,1,4,5.
A doua coloană, puţin mobilă, reprezintă axul mişcării de prono-supinaţie. Oasele sunt legate între ele prin numeroase ligamente.

ARTICULAŢIILE METATARSO-FALANGIENE

Unesc capul metatarsianului cu baza primei falange. Fac parte din grupa articulaţiilor elipsoide. Forma articulară permite mişcări de
- flexie dorsală-flexie plantară. Flexia dorsală este mai amplă; în faza finală a pasului ca şi in mersul pe vârfuri, este necesară o puternică flexie dorsală.
- abducţie-adducţie
- rotaţii axiale ce sunt mai curând mişcări pasive.

ARTICULAŢIA INTERFALANGIANA I Uneşte capul primei falange cu baza celui de-a doua. Nu permite decât mişcări în plan sagital. Flexia plantară e posibilă dar nu şi cea dorsală.

ARTICULAŢIA INTERFALANGIANA II

Uneşte capul falangei mijlocii cu baza celei distale. Nu permite decât mişcări în plan sagital: flexie plantară şi dorsală.

Ligamentele au aceeaşi dispoziţie pentru articulaţiile metatarsofalangiene şi interfalangiene, fiind reprezentate de 2 ligamente laterale:

- un ligament în evantai "deltoidian" ce se întinde de la tuberculul lateral la ligamentul glenoidian;
- un ligament plantar "glenoidian". Particularităţi:
- prima coloană osoasă (haluce): - toate oasele sunt masive;
- nu există falanga mijlocie;
- joacă un rol important în mers, alergare, mai ales în faza de sprijin numai pe degete.

Un defect de congruenţă al primului metatarsian poate antrena o instabilitate şi dureri saediane în staţiune sau mers prelungit.
pe cartilajul plantar al capului metatarsianului sunt plasate 2 mici oase sesamoide. Ele servesc ca amortizor în sprijinul pe acest cap.
- a cincea coloană osoasă prezintă un tubercul situat pe baza metatarsianului 5, palpabil sub piele.

sursa imaginii http://i.thisislondon.co.uk


Tag-uri: oase, muschi, corp, anatomie, brate, picioare



Categorie: Stiinta si Tehnica  - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)

Data Adaugarii: 31 January '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :