Nu este vorba de vreo maladie pe care ar fi suferit-o unul din membrii familiei Krupp, cei care ani de-a randul au fost proprietarii marii societăţi metalurgice germane (cu acelaşi nume) pentru producerea fontei şi oţelului. Denumirea se referă la un fenomen care provoacă fragilizarea oţelului atunci cand acesta este supus unui anumit tratament termic. Pentru explicaţia acestui fenomen vom face apel la cateva noţiuni referitoare la structura metalelor sau aliajelor. S-a arătat într-un capitol anterior că proprietăţile fizico-mecanice şi tehnologice ale metalelor sau aliajelor depind de structură. în consecinţă, pentru schimbarea unora din aceste proprietăţi este necesar să se modifice structura materialului, în metalur gie, procedeele cu ajutorul cărora poate fi modificată structura unui material metalic sunt cunoscute sub denumirea generală de tratamente termice.

Tratamentul termic constă, în principal, din încălzirea materialului pană la o anumită temperatură, unde se menţine un număr de ore, după care se revine la temperatura obişnuită printr-o răcire adecvată. De menţionat că prin tratament termic nu se modifică compoziţia chimică a materialului. Atunci cand în timpul tratamentului termic se acţionează şi în direcţia schimbării compoziţiei chimice, procedeul poartă denumirea de tratament termochimic. Cele mai frecvente tratamente termice sunt : recoacerea, călirea şi revenirea.

Prin tratamentul de călire oţelurile îşi măresc duritatea şi rezistenţa de rupere la tracţiune. Pentru a îmbunătăţi tenacitatea oţelului călit se aplică tratamentul de revenire. S-a observat însă că, în cazul oţelurilor aliate şi în special al oţelurilor cu nichel-crom, atunci cand revenirea se face la o temperatură de 500-600°C şi cu o răcire lentă a materialului, oţelul devine fragil. Fragilitatea oţelului poate fi înlăturată cu ajutorul unui nou tratament de revenire, la o temperatură de 600°C, cu o răcire rapidă a materialului.

Această fragilitate pe care o capătă oţelul cand este supus la tratamentul de revenire la o temperatură de 500-600°C a fost observată pentru prima dată de specialiştii uzinelor Krupp, din care motiv poartă şi denumirea de boala lui Krupp. De asemenea, se mai numeşte fragilitate de revenire la temperatură înaltă, sau fragilitate de revenire reversibilă. Pentru determinarea cauzelor care conduc la apariţia fragilităţii de revenire la temperatură înaltă s-au făcut numeroase cercetări, stabilindu-se că aceasta are loc datorită precipitării unor carburi la limitele grăunţilor cristalini. Atunci cand revenirea se face cu o viteză de răcire rapidă, precipitările de carburi metalice nu mai au loc şi în consecinţă oţelul nu mai devine fragil. S-a mai constatat că unele elemente ca fosforul şi arsenul favorizează apariţia fragilităţii de revenire la temperatură înaltă, iar altele, cum ar fi molibdenul o atenuează. Din acest motiv se obişnuieşte ca oţelurile aliate cu crom şi nichel să mai conţină un adaos de molibden, în proporţie de 0,2-0,3%.

---

Tag-uri: metal, aliaj, fier, otel

---

Categorie: Stiinta si Tehnica  - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)

Data Adaugarii: 08 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---